Legislația care reglează activitatea prosumatorilor în România se va transforma semnificativ, conform unui proiect de ordonanță de urgență inițiat de Ministerul Energiei. Aceste modificări vor aduce atât avantaje, cât și noi responsabilități pentru cei care produc și consumă energie electrică din surse regenerabile. Prosumatorii, în număr de peste 280.000, vor deveni „clienți activi” și vor trebui să plătească pentru dezechilibrele energetice pe care le generează în sistemul energetic național (SEN).
Conceptul de „client activ” introduce o responsabilitate financiară în cadrul SEN, apariția sa fiind menționată explicit în textul ordonanței. „Clienţii activi au responsabilitatea din punct de vedere financiar pentru dezechilibrele pe care le produc în SEN”, precizează documentul. Această prevedere vine în contextul în care, până acum, costurile dezechilibrelor erau suportate de toți consumatorii, iar servirea acestora nu mai este fezabilă în noile condiții de pe piață.
Noile reglementări vizează stabilirea unui cadru mai eficient pentru protecția consumatorilor, permițându-le accesul la o gamă mai diversificată de oferte și stipulând că aceștia își pot decupla facturile la energie de fluctuațiile prețului pe termen scurt. Cu toate acestea, responsabilitatea de a menține echilibrul în SEN cade acum asupra prosumatorilor. „Energia electrică se deplasează cu viteza luminii, ea trebuie consumată în același timp în care este produsă. Acesta este motivul pentru care predictibilitatea este esențială”, explică Victor Gavrilă, managerul proiectului EnergiaTa, din cadrul EFdeN.
Noua legislație caută, de asemenea, să-i stimuleze pe prosumatori să își consume energia produsă, decât să o livreze în rețea. În prezent, doar 40% din energia generată de prosumatori este autoconsumată, restul fiind livrată în rețea, generând astfel dezechilibre. Gavrilă sugerează că, pentru a evita penalizările financiare, prosumatorii vor trebui să își instaleze sisteme de control al energiei evacuate.
Pe lângă aceste responsabilități, prosumatorii vor beneficia și de o serie de drepturi noi, care includ opțiunea de a se asocia cu alți consumatori pentru a utiliza mai eficient energia generată, precum și posibilitatea de a dona energie de la rețea către clienți vulnerabili. Aceasta ar putea aduce o ușurare pentru cei care se confruntă cu dificultăți financiare, permițând consiliilor locale să sprijine aceste comunități. „Proiectul de OUG permite o protecție mai bună a consumatorilor vulnerabili, care ar putea primi energie la donație”, adaugă Gavrilă.
Cu toate acestea, apar unele contradicții în cadrul reglementărilor. De exemplu, noile definiții ale contractelor de furnizare a energiei nu sunt clare în privința stabilității prețurilor, lăsând loc interpretărilor. „Se garantează că prețul trebuie să rămână neschimbat, dar sunt permise și variații. Este confuz pentru consumatori”, afirmă Gavrilă.
Implementarea acestor modificări revine Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care va trebui să stabilească în următoarele luni cadrul legislativ secundar. „Mingea este acum în terenul ANRE, care trebuie să fie mai activă în monitorizarea pieței și aplicarea sancțiunilor”, subliniază reprezentantul EFdeN.
În concluzie, reformele propuse au potențialul de a schimba semnificativ peisajul energetic din România, responsabilizând prosumatorii și punând accentul pe sustenabilitate și echitate în distribuția energiei. Totuși, efectele acestor modificări rămân de văzut, în funcție de modul în care vor fi implementate de autorități și percepute de consumatori.
