De aproape două luni, în România, se păstrează incertitudinea legată de posibilitatea excepției anumitor categorii de angajați de la plata primei zile de concediu medical, după ce măsura a fost introdusă de Guvern la începutul anului. Deși inițial s-a promis că vor beneficia de această excepție cinci grupuri vulnerabile, proiectul de Ordonanță de Urgență care stabilește aceste reguli nu a fost încă aprobat.
Proiectul de Ordonanță, blocat la nivelul Consiliului Economic și Social (CES), se află în impas din cauza lipsei avizelor necesare de la trei membri ai Guvernului — vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Justiției, Radu Marinescu. Conform unui document obținut de HotNews, până acum s-au înregistrat doar avize din partea Ministerului Sănătății, a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a Ministerului Muncii.
Radu Gănescu, președintele unuia dintre cele mai mari ONG-uri de pacienți și reprezentant al acestora în CES, consideră că intenția guvernului este ca aspectul privind plata primei zile de concediu medical să rămână neschimbat. În dialogul cu HotNews, el exprimă suspiciunea despre o posibilă dorință ca această zi să continue să nu fie plătită, acuzând un anumit blocaj care pare deliberat.
La începutul anului, după ce guvernul a decis să nu mai plătească prima zi de concediu medical pentru toți angajații, ONG-urile s-au mobilizat și au obținut sprijin pentru scutirea a cinci categorii. Acestea sunt: pacienții internați în spital, femeile în concediu de maternitate, cele în concediu de risc maternal și îngrijitorii bolnavilor oncologici, precum și persoanele din programele naționale de sănătate cu boli cronice. Promisiunea era ca aceste categorii să fie exceptate înainte ca măsura să devină operațională, pe 1 februarie.
Însă, deși proiectul a fost publicat în transparență decizională pe 6 februarie, până la această dată măsura nu a fost aprobată, iar proiectul întors pentru revizuire la Ministerul Sănătății nu a avansat. În plus, proiectul a fost trimis la CES abia în jumătatea lunii martie, și pentru obținerea avizelor necesare, procedura s-a întins pe câteva săptămâni.
Ce a stârnit nemulțumire printre oficiali? Vicepremierul Marian Neacșu a afirmat scurt că nu a primit încă proiectul, iar ministrul Justiției, Radu Marinescu, a menționat că a primit doar o copie a documentului, la care a adus și observații. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu a oferit comentarii legate de situație. În aceste condiții, proiectul a fost retrimis Ministerului Sănătății.
Proaspătul ministru Alexandru Rogobete a explicat că există un amendament depus de senatorul Nicoleta Pauliuc, membră PNL, care are același obiect cu proiectul de ordonanță. Acesta a propus plata primei zile de concediu medical pentru anumite categorii vulnerabile, printre care pacienții cu afecțiuni cronice și cei internați în spitale. Senatorul a criticat decizia Guvernului de a reduce plata pentru această zi, considerând că reprezintă o linie roșie pentru pacienți.
Amendamentul fost adoptat în Senat și urmează să treacă de Camera Deputaților, în procedură parlamentară. Pauliuc spune că votul final va avea loc după ce comisia de Muncă va definitiva raportul.
Radu Gănescu, reprezentant al ONG-urilor de pacienți, afirmă că adoptarea rapidă a unei ordonanțe de urgență ar fi fost mai eficientă decât un proiect de lege, dat fiind procesul mai laborios al legii. El consideră însă că aceste întârzieri par intenționate, menite să păstreze situația actuală, și adaugă că, după câteva luni, măsura încă nu a fost schimbată, în ciuda promisiunilor făcute în primele zile ale anului.
Potrivit datelor oficiale, decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical a afectat deja angajații, în special cei cu afecțiuni cronice grave, pentru care internările regulare impun cheltuieli suplimentare. Eduard Pletea, pacient cu scleroză multiplă, estima că în acest mod poate pierde între unul și două salarii pe an din cauza acestei măsuri.
Pentru românii cu probleme de sănătate, situația nu se arată a fi clarificate în viitorul apropiat. La începutul lunii aprilie, Ministerul Sănătății nu oferise încă un termen concret de adoptare a proiectului, iar opoziția tot mai vocală a ONG-urilor amplifică presiunea pentru o decizie finală.
