Ordinul Arhitecților din România (OAR) Filiala București solicită transformarea radicală a zonei Casei Radio, integrând acest sit într-un masterplan ecologic de-a lungul râului Dâmbovița. Această poziție publică vine după ce statul român a închis un litigiu internațional, evitând plata unor despăgubiri de sute de milioane de euro. Arhitecții cer administrației publice să renunțe la inițiativele speculative și să includă ruina de pe malul apei în coridorul verde-albastru, care ar trebui finalizat până în 2035.
O viziune pentru viitorul Capitalei
Ordinul Arhitecților din România (OAR) Filiala București subliniază importanța critică a acestui teren central din București. Într-un comunicat oficial, organizația a menționat că „Casa Radio nu este doar un litigiu juridic sau un proiect imobiliar eșuat”. Imobilul, început în timpul comunismului, funcționează de zeci de ani ca un „focar de degradare vizuală”, iar amplasarea sa ocupă un spațiu central esențial. Potrivit OAR, Casa Radio se află „la intersecția dintre memorie urbană, infrastructură, mobilitate și dezvoltare contemporană”. Specialiștii insistă că viitorul acestui loc necesită o abordare responsabilă, luând în considerare importanța sa metropolitană. Lăsarea terenului în paragină sau cedarea lui către noi dezvoltatori de centre comerciale ar prelungi „agonia” urbanistică a zonei.
„Orașul are nevoie de proiecte mature, integrate și credibile, nu de formule spectaculoase fără valoare urbană durabilă. În această perioadă, OAR București susține, alături de instituții publice și organizații civice, o abordare unitară pentru râul Dâmbovița ca un coridor verde-albastru al Capitalei. Regenerarea fronturilor construite de-a lungul râului, conectarea spațiilor publice și valorificarea terenurilor strategice trebuie gândite coerent”, se arată în comunicatul arhitecților.
Dezvoltare versus spațiu public
Istoricul acestui spațiu relevă o lipsă de viziune din partea autorităților. În 2008, filiala bucureșteană a Ordinului Arhitecților a criticat dur proiectul privat Dâmbovița Center. Experții au precizat atunci că „soluția propusă mutila clădirea existentă, solicita derogări urbanistice majore și afecta orașul atât funcțional, cât și ca imagine urbană”. Promotorii imobiliari urmăreau obținerea unor avantaje financiare disproporționate, în detrimentul spațiului public. Organizația susținuse necesitatea unei dezbateri reale și a unui concurs public de arhitectură pentru o lucrare de o asemenea anvergură.
OAR București reiterează acum acest aspect cu privire la intervențiile majore asupra Capitalei, care „trebuie fundamentate prin competență profesională, transparență administrativă, consultare publică și respect pentru patrimoniul construit”. OAR București avertizează că orașul ar avea nevoie de proiecte mature, „nu de formule spectaculoase fără valoare urbană durabilă”.
Dâmbovița, un coridor verde-albastru pentru București
În contextul actual, arhitecții susțin o abordare unitară pentru salvarea întregului curs de apă. OAR București precizează clar că „fosta Casa Radio trebuie să devină parte a acestei viziuni pentru Bucureștiul viitorului”, într-un context în care un proiect major vizează transformarea cursului de apă dintr-o simplă arteră de trafic într-un coridor verde-albastru. Programul de reabilitare aparține Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, inițiativa propunând redarea râului către locuitori până în anul 2035.
Ignorarea râului a condus în ultimele decenii la o separare fizică a cartierelor, iar cetățenii evită malurile betonate din cauza aerului poluat și a lipsei de vegetație matură. Splaiul Unirii și Splaiul Independenței au ajuns să funcționeze exclusiv ca „autostrăzi urbane” în inima orașului. Experții susțin că eliberarea arterelor de mașini ar deveni realitate după finalizarea completă a inelului de centură A0. După acest moment, tranzitul auto ar ocoli orașul, iar malurile betonate ar primi o funcțiune normală. Noul culoar ar contribui direct la răcorirea Bucureștiului în perioadele de caniculă extremă.
Inițiatorii speră ca primele segmente ale coridorului ecologic să devină funcționale în cursul anului viitor. Asociația a organizat anterior concursul internațional „Dâmbovița 2035”, alături de Ordinul Arhitecților din România, iar juriul a selectat șase proiecte din cele 29 de dosare analizate.
