Romsilva invocă decrete comuniste pentru modernizarea drumului din Greenfield: „aleea modernizată pentru vehicule” și „drum forestier și de agrement”

Romsilva contrazice raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului privind drumul din Pădurea Băneasa

Razboiul juridic și administrativ din Pădurea Băneasa capătă noi accente, după ce Regia Națională a Pădurilor Romsilva a emis o reacție fermă la raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului, care a recomandat demolarea unui drum forestier utilizat pentru accesul la zona rezidențială Greenfield. În ciuda deciziilor ministeriale, compania controlată de stat susține că drumul în discuție nu este o construcție nouă, ci o infrastructură existentă, moștenită din perioada comunistă, și a fost omit de autorități din motive birocratice.

Controverse asupra legalității și istoriei drumului forestier

Raportul Ministerului Mediului a condamnat în mod dur acțiunile Direcției Silvice Ilfov, calificând drept ilegală utilizarea drumului respectiv, și solicitând chiar demolarea acestuia, precum și readucerea terenului la starea inițială. Inspectorii au descoperit că Drumul Forestier D66 F002, cunoscut anterior ca D53, a fost folosit oficial încă din 1974, fiind documentat și în amenajamentele silvice din anii ’70 și ’80 ca „alee modernizată pentru vehicule” și „drum forestier și de agrement”, cu o lungime de peste 1,5 kilometri.

Reprezentanții Romsilva argumentează însă că acest drum nu a fost niciodată relicitat sau retrocedat și face parte din patrimoniul public. Ei invocă hotărârea Consiliului de Miniștri din 1972, care „nu a fost abrogată niciodată”, și subliniază că infrastructura a fost menținută și modernizată în conformitate cu planurile silvice ale perioadei comuniste. În plus, susțin că toate documentele recente se bazează pe corectarea unei erori care a apărut în planurile silvice din 1991 și a fost rectificată în 2020, fiind aprobată și înregistrată oficial în mai 2023.

Dispută între legi și realitatea terenului

Cu toate acestea, diferențele de interpretare dintre Ministerul Mediului și Romsilva au devenit evidente din datele de teren. Inspectorii au sesizat că nu există un dosar aprobat pentru schimbarea categoriei de folosință și că lipsesc avizele pentru orice construcție sau reabilitare majoră pe segmentul în discuție. Ei consideră segmentul de drum ca fiind o „linie parcelară”, peste care s-au făcut intervenții abuzive, punctând spre o posibilă încălcare a legii și o gestionare necorespunzătoare a patrimoniului forestier.

Reprezentanții Regiei susțin însă că toate lucrările executate au avut ca scop întreținerea și reparația unei infrastructuri existente, finanțată inițial din fonduri proprii, și nu au fost construcții noi. Ei afirmă că toate cheltuielile vor fi recuperate în urma unui contract de utilizare a drumului, încheiat pe trei ani cu dezvoltatorul Greenfield, situație care adaugă un alt nivel de complexitate discuției legislative.

Miza imobiliară și tensiunile juridice

Disputa capătă nu doar o dimensiune administrativă, ci și una de ordin imobiliar, fiind vorba despre un acces crucial pentru mii de locuitori ai cartierului Greenfield. După respingerea recentă a cererii de suspendare a contractului de către Tribunalul București, reprezentanții rezidenților au interpretat decizia ca fiind un aviz favorabil circulației auto în zonă. În același timp, Ministerul Mediului insistă asupra necesității reîmpăduririi terenului, ca măsură de protecție ecologică și restaurare a patrimoniului natural discriminat de intervențiile anterioare.

Ultimele săptămâni aduc în prim-plan un nou set de întrebări despre legalitatea, destinația și protejarea pădurii Băneasa, în contextul presiunii imobiliare și a intereselor locale. Rombilva și autoritățile de mediu trebuie să găsească un compromis în fața complexității legale și a sensibilității zonei, pe fondul unei dezbateri încă deschise, în care fiecare decizie poate avea repercusiuni de durată atât pentru ecosistem, cât și pentru comunitatea locală. Perspectivele viitoare vor depinde, într-o măsură semnificativă, de curajul autorităților de a asculta vocile tuturor părților și de a crea un cadru legal clar și aplicabil, ce să protejeze atât patrimoniul natural, cât și drepturile cetățenilor.

Ana Vasilescu

Autor

Lasa un comentariu