Aproape 165.000 de hectare de păduri românești, echivalentul unei suprafețe de peste 1.650 km², au fost afectate de fenomenul de uscare în primele nouă luni ale anului 2025, conform datelor furnizate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Aceasta înseamnă o extindere devastatoare, de peste șapte ori mai mare decât suprafața timorată a Municipiului București, ceea ce ridică semne de întrebare referitoare la starea sistemului natural și gestionarea durabilă a resurselor forestiere din țara noastră.
Seceta persistentă și impactul asupra pădurilor din România
Fenomenul de uscare a pădurilor a devenit o problemă acută pentru ecosistemele românești, care au devenit deja vulnerabile din cauza schimbărilor climatice. Specialiștii în domeniu avertizează că astfel de fenomene extreme nu sunt o excepție, ci o tendință de durată. În ultimele decenii, România s-a confruntat cu valuri de caldură și secetă prelungită, influențând negativ sănătatea pădurilor. În 2025, aceste condiții au avut un impact devastator, afectând milioane de copaci, de la speciile de conifere la foioase, și amenință echilibrul ecologic al întregii regiuni.
Romsilva explică că terenurile afectate sunt distribuite atât în zonele montane, cât și în cele de câmpie, afectând atât pădurile private, cât și cele administrate de stat. În ultimele luni, zonele cele mai grav afectate au fost cele din sudul țării, unde seceta a fost extremă, acoperind o suprafață de peste 80.000 de hectare. În aceste regiuni, copacii au fost atacați de uscăciune, iar în unele cazuri, întregul rând de copaci a fost distrus, transformând pădurile în terenuri fertile pentru incendii de vegetație.
Implicații asupra mediului și economiei locale
Pierderile înregistrate nu sunt doar pe termen scurt, ci au și implicații grave asupra mediului înconjurător și economiei locale. Pădurile reprezintă o resursă vitală pentru biodiversitate, fiind habitat pentru numeroase specii de animale și plante rare. Uscarea masivă reduce capacitatea pădurilor de a absorbi dioxidul de carbon și de a menține echilibrul climatic regional, fapt ce agravă efectele schimbărilor climatice.
De asemenea, efectele se resimt și din punct de vedere economic, având în vedere că industria lemnului, o componentă importantă a economiei naționale, se confruntă deja cu dificultăți. Romsilva precizează că pierderea unor suprafețe atât de mari de pădure afectează traseele de exploatare și regimul de recoltare, cu consecințe asupra veniturilor din gestionarea resurselor forestiere. În plus, riscul incendiilor de pădure crește semnificativ, din cauza uscăciunii, ceea ce complică și mai mult eforturile de intervenție.
Situația reprezintă un semnal de alarmă pentru autorități și comunitățile locale
Comunitățile locale și autoritățile se află în fața unui veritabil semnal de alarmă. În condițiile în care seceta persistă și în zilele următoare, este de așteptat ca situația să se înrăutățească, afectând nu doar mediul, ci și resursele de apă și agricultura regională. Discutate deja planuri de intervenție și metode de mitigare, precum reîmpăduriri și gestionarea durabilă a pădurilor, acestea pot avea impact doar dacă sunt implementate cu eficiență și în timp util.
Dincolo de măsurile imediate, experții avertizează asupra nevoii de adaptare pe termen lung la fenomenul schimbărilor climatice, inclusiv prin diversificarea speciilor de copaci plantate și promovarea unor practici forestiere sustenabile. România are nevoie de strategii clare pentru a combate aceste fenomene extreme, care, dacă sunt ignorate, riscă să transforme o problemă temporară într-un deznodământ ireversibil pentru pădurile sale.
Pe fondul acestor evoluții, se impune o mobilizare rapidă pentru prevenirea și reducerea efectelor secetei – un pas esențial pentru conservarea resurselor forestiere și protejarea ecosistemelor. Mai mult, comunitățile și autoritățile trebuie să colaboreze pentru găsirea unor soluții durabile, care să asigure cel puțin menținerea stării actuale a pădurilor și refacerea celor deja afectate. În acest moment, provocarea este mare, iar timpul nu pare de partea noastră, dacă nu intervenim cu decizii ferme și strategice.
