Conflictul dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest intră într-o nouă fază de tensiune, odată cu apropierea votului în Consiliul Local pentru încetarea contractului de salubrizare, un proces încărcat de suspiciuni și dispută juridică. În centrul acestei controverse se află o relație contractuală veche, semnată în 2008 și supusă numeroaselor interpretări și critici, dar și acuzații de ambele părți.
Primăria Sectorului 1 anunțase recent că contractul cu Romprest, încheiat pe o durată de 25 de ani, va înceta oficial pe 30 iunie 2026. Hotărârea a fost formulată într-un proiect de hotărâre ce urmează să fie aprobat în ședința de joi, 19 februarie, prin care edilul George Tuță este împuternicit să comunice oficial expirarea contractului către parteneri și instituții. Cu toate acestea, compania Romprest acuză administrația locală de o decizie unilaterală, grăbită, susținând că această acțiune ar putea aduce un prejudiciu uriaș, de peste un miliard de lei.
„Ședința Consiliului Local din 19 februarie nu este o etapă procedurală obișnuită. Nu este o simplă luare la cunoștință. Este un moment de cotitură, în care Sectorul 1 poate alege între rigoare juridică și stabilitate financiară sau, dimpotrivă, între o decizie grăbită și un risc patrimonial fără precedent”, avertizează Romprest într-un comunicat recent. Operatorul de salubrizare argumentează că decizia de a considera contractul expirat înainte de adoptarea formală a hotărârii poate conduce la consecințe grave, inclusiv despăgubiri uriase.
Disputa s-a intensificat din cauza interpretării actului adițional al contractului, despre care Primăria susține că este încă valabil și produce efecte juridice, în timp ce Romprest îl contestă vehement. În fapt, în 2012, compania a semnat un act adițional ce reducea durata contractului cu trei ani, cu posibilitatea de prelungire suplimentară cu patru ani, condiționată însă de anumite investiții în stația de sortare a deșeurilor. În acest context complicat, Romprest a solicitat în instanță anularea actului, argumentând că acesta nu a fost niciodată efectiv aplicat, deoarece condiția suspensivă invocată nu a fost niciodată îndeplinită.
Dincolo de aspectele legale, conflictul a escaladat în 2020, când Clotilde Armand era primar și a decis sistarea temporară a plăților aferente serviciilor de salubrizare, acuzând compania de facturi exagerate și practici ilegale. În replică, Romprest a întrerupt serviciile și a declanșat un șir de aproape 150 de procese împotriva Primăriei Sectorului 1, iar astăzi, compania mai are de recuperat peste 116 milioane de lei din cauza restanțelor. Această relație fragilă s-a adâncit și în ultimul an, când primarul George Tuță a limitat utilizarea utilajelor de deszăpezire, generând cheltuieli suplimentare uriașe pentru municipalitate. Pentru zilele în care au fost nevoie de intervenții de urgență, Primăria a plătit zeci de milioane de euro doar pentru utilajele staționate în așteptare, suma estimată depășind 2 milioane de euro anual.
Revenind la situația contractuală, pozițiile persistă în contradicție: Romprest susține că contractul are la bază un cadrul vechi, semnat fără stabilirea clară a investițiilor, iar modificările din acte adiționale nu sunt valabile din punct de vedere legal. În același timp, autoritatea locală se bazează pe o interpretare diferită, considerând că actul adițional din 2012 produce efecte juridice și prelungește contractul. În ultimele zile, compania a depus recent la Tribunalul București și o acțiune de contestare a validității actului din 2012, urmând să se judece dacă acesta este în vigoare sau nu.
Pentru Romprest, câștigarea acestei acțiuni ar putea însemna păstrarea valabilității contractului, dar chiar și în cazul unei decizii favorabile în instanță, prelungirea duratei ar fi minimală, de doar trei ani, întrucât compania a informat municipalitatea despre deținerea unei stații de sortare, de altfel neutilizată efectiv, ceea ce ar limita validitatea actului adițional.
În scenariul actual, decizia Consiliului Local va fi crucială. Operatorul avertizează că, în cazul încetării contractului, prejudiciul pentru bugetul Sectorului 1 s-ar putea dubla, depășind un miliard de lei, sumă ce reprezintă de două ori valoarea serviciilor de salubrizare prestate. În plus, Romprest a anunțat că va trage la răspundere în nume propriu pe cei care vor vota pentru o mutare bruscă.
Între timp, perspectiva de viitor rămâne incertă, pe fondul unui război legal și administrativ care a început în 2020 și pare departe de a fi soluționat. Disputele, acuzările reciproce și procesele intentate între cele două părți semnalează o criză adâncă în gestionarea serviciilor de salubritate în Sectorul 1, cu impact direct asupra comunității și bugetului local. O decizie clară și justă la nivelul autorităților locale și judecătorești va fi vitală pentru deblocarea unei situații în care fiecare parte pare să urmărească interesele proprii, fără o viziune comună pentru echilibrul și stabilitatea serviciilor publice.
