Digitalizarea serviciilor publice în România arată semne atât de speranță, cât și de provocări, conform unui studiu realizat în 2026. Chiar dacă aproape 70% dintre români se declară mulțumiți de interacțiunile online cu instituțiile statului, percepția generală despre nivelul de digitalizare al țării rămâne optic pesimist. Mai mult de 8 din 10 cetățeni consideră că România este doar parțial digitalizată, iar procentul celor care văd țara ca fiind “destul de” sau “foarte” digitalizată se menține sub pragul de 10%. Totuși, o veste bună vine din faptul că nemulțumirile legate de stadiul digitalizării au scăzut cu circa 14 puncte procentuale față de un studiu anterior, indicând o oarecare accelerare în procesul de digitalizare.
Serviciile digitale preferate ale românilor
Plățile online de taxe și impozite reprezintă cel mai utilizat serviciu digital, fiind folosit de peste 60% dintre respondenți în ultimul an. Acest fapt sugerează o adaptare rapidă a populației la noile modalități de interacțiune cu statul, în special în contextul creșterii comunicării digitale și a convergenței tehnologice. De asemenea, aproape jumătate dintre români au realizat programări pentru documente, transport sau consult medical la spitale publice, iar aproape 30% au obținut acte oficiale de la primării sau alte instituții direct online — cifre care indică o creștere semnificativă a utilizării serviciilor digitale pentru demersuri administrative simple.
Percepția și beneficiile digitalizării în rândul românilor
Cetățenii susțin din ce în ce mai mult beneficiile digitale, considerând digitalizarea o evoluție pozitivă pentru țară. Potrivit studiului, aproape 80% dintre respondenți cred că digitalizarea reprezintă o oportunitate pentru a economisi timp și pentru a avea acces mai rapid și mai ușor la informații, în timp ce peste jumătate apreciază contribuția la reducerea birocrației. În ciuda acestei optimism, există și o perspectivă critică solidă asupra ritmului în care se face această tranziție digitală, fiind aproape 87% cei care cred că procesul evoluează lent sau foarte lent.
Ce își doresc românii pentru următorii ani
Prioritizarea digitalizării în domenii specifice reflectă așteptările populației pentru anii următori. În fruntea listei se află o aplicație centralizată pentru toate documentele personale, proiect strategic pentru simplificarea proceselor cu statul și mediul privat. Programările online la spitale și accesul digital la dosarul medical sunt alte zone de interes major, urmând de aproape 50% dintre respondenți. În același timp, aproape 38% dintre aceștia își doresc posibilitatea de a obține acte oficiale și rețete medicale electronic, ceea ce ar putea remedia, în parte, unele dintre problemele cronice ale sistemului medical și administratív românesc.
Îngrijorări și riscuri asociate digitalizării
Cu toate acestea, populația nu pierde din vedere și riscurile. Peste jumătate dintre cetățeni se tem de utilizarea abuzivă a datelor personale sau de pierderea controlului asupra informațiilor proprii, iar aproape 51% sunt preocupați de dependența excesivă de rețelele sociale. O altă preocupare majoră se referă la dificultatea de a distinge conținutul real de cel generat artificial de inteligența artificială – un semnal clar al noilor păși pe terenul tehnologic, pline de oportunități, dar și de riscuri latente.
În ciuda acestei guvernări ambivalente, majoritatea românilor cred că țara merge într-o direcție greșită, iar schimbările majore sunt imperative. În acest context, digitalizarea reprezintă o zonă de dezbatere și de acțiune, fiind nu doar o nevoie tehnologică, ci și una societală. Poate cel mai alert aspect este viteza de implementare, considerată prea lentă de aproape 9 din 10 respondenți, semnalând necesitatea urgentă a unor reforme în procesul de digitalizare, dacă România vrea să nu rămână în urmă pe terenul inovației și a serviciilor moderne pentru cetățeni. În acest moment, speranța populației se îndreaptă spre dezvoltări mai rapide, logică în care și autoritățile vor trebui să accelereze ritmul pentru a răspunde atât așteptărilor, cât și îngrijorărilor.
