Conform Descopera: Peste două treimi dintre români se confruntă cu gânduri persistente legate de mâncare, chiar și atunci când nu le este foame. Acest fenomen, definit recent în mediul științific ca „Zgomot alimentar”, le poate afecta negativ viața socială, starea mentală și sănătatea fizică. Un studiu realizat pe un eșantion de 1.319 respondenți indică o preocupare extinsă în rândul populației cu privire la alimentație și comportamentele asociate acesteia.
Gânduri despre mâncare, dincolo de foame
Potrivit cercetării, un procent covârșitor de 71% dintre români recunosc că se gândesc la mâncare în afara momentelor în care simt foame. Mai mult, pentru 27% dintre aceștia, aceste gânduri sunt frecvente sau foarte frecvente. Doar 17% dintre respondenți interpretează acest fenomen ca pe o lipsă de voință, în timp ce o treime (33%) îl asociază cu factori precum stresul, emoțiile și mediul înconjurător.
Mâncatul emoțional, o realitate cotidiană
Mâncatul pe fond emoțional este o altă fațetă a problemei. Studiul relevă că 21% dintre respondenți obișnuiesc să mănânce pe ascuns sau să evite să fie văzuți consumând anum প্রভাব. Aproape trei sferturi dintre participanți (77%) admit că mănâncă, cel puțin ocazional, ca reacție la stres, tristețe, anxietate, plictiseală sau oboseală. Doar 39% dintre români afirmă că mănâncă predominant atunci când le este foame, iar pentru aproape 10%, mâncarea reprezintă o sursă de alinare. Frustrarea și vinovăția sunt emoții des întâlnite: 7 din 10 români regretă că au consumat mai mult decât și-au propus. Ca urmare, aceștia recurg la diverse metode de compensare, precum restricții alimentare (21%), efort fizic suplimentar (14%), săritul peste mese (14%) sau autocritică severă (12%). Un procent mic, de doar 6,7%, resimte plăcere după ce a depășit cantitatea planificată inițial. De asemenea, 37% dintre respondenți se simt expuși frecvent la imagini și conținut media legate de mâncare.
Factori declanșatori și presiunea estetică
Principalii declanșatori ai poftei de mâncare sunt mirosurile specifice, urmate de vitrinele magazinelor și reclamele online sau TV. Nu mai puțin importantă este presiunea socială legată de aspectul fizic. Peste jumătate dintre respondenți (53%) resimt, cel puțin uneori, presiune legată de forma corpului înainte de vacanțele la mare sau piscină, iar pentru 23% această presiune este constantă. În sezonul estival, aproape jumătate dintre români (48%) evită dulciurile și tentațiile alimentare, 19% își intensifică activitatea fizică, 14% încearcă să slăbească pentru costumul de baie, iar 8% apelează la soluții pentru gestionarea greutății, inclusiv tratamente.
Contextul național este marcat de obezitatea, o provocare majoră de sănătate publică. Potrivit raportului World Obesity Atlas 2025, 39% dintre adulții din România suferă de obezitate, iar peste 70% sunt supraponderali sau obezi. Deși 51% dintre români au încercat să adopte o alimentație mai echilibrată sau au ținut dietă în ultimul an, doar un mic procent a solicitat sprijin specializat: 3% au mers la medic, 3% la nutriționist, 1% la psiholog sau terapeut, iar 4% au apelat la soluții de gestionare a greutății, inclusiv farmacoterapie.
Sursa: Descopera
