Conform Economistul.ro: Peste un sfert dintre europeni, mai exact 26,8%, au achiziționat online bilete pentru diverse evenimente în primele trei luni ale anului 2025. Această cifră reprezintă o creștere față de 23% înregistrați în anul precedent. Cu toate acestea, utilizarea comerțului electronic pentru cultură prezintă disparități semnificative între statele membre ale Uniunii Europene. Irlanda se detașează la acest capitol, cu o pondere de 51,5% a populației care a cumpărat online bilete, în timp ce România se situează pe penultimul loc, cu doar 12,6%, devansând doar Bulgaria, cu 11,4%.
Diferențe majore între statele UE
Datele Eurostat relevă o imagine complexă a digitalizării consumului cultural în Europa. În timp ce Irlanda, Țările de Jos (48,1%) și Danemarca (47,9%) domină clasamentul achizițiilor online de bilete, state precum Bulgaria, România și Italia (14,2%) înregistrează cele mai scăzute procente. Această discrepanță sugerează o adaptare lentă la platformele digitale pentru accesul la evenimente în anumite regiuni ale blocului comunitar.
În mediul urban, 34% dintre utilizatorii de internet au cumpărat bilete online, comparativ cu 23% în zonele rurale, evidențiind un decalaj de 11 puncte procentuale. Factori precum accesul mai facil la oferte culturale și o conectivitate mai bună la internet în orașe contribuie, probabil, la această diferență. De asemenea, densitatea evenimentelor culturale în marile centre urbane poate influența preferința pentru achizițiile digitale.
Abonamentele plătite pentru filme, seriale sau transmisiuni sportive rămân, în continuare, cea mai populară formă de achiziție culturală online în UE. Aproximativ 33% dintre utilizatorii de internet dețin un astfel de abonament. Biletele pentru evenimente ocupă poziția secundă, cu 29%, urmate de abonamentele de streaming muzical, cumpărate de 23% dintre utilizatorii online.
Factorii demografici și de educație în achizițiile culturale
Analiza Eurostat pune în lumină și influența vârstei și a nivelului de educație asupra comportamentului de consum cultural digital. Persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani sunt cel mai des întâlnite în rândul cumpărătorilor online de servicii culturale, activitatea diminuându-se progresiv odată cu înaintarea în vârstă. Studenții, în special, manifestă o predilecție ridicată pentru achizițiile digitale, 36% dintre studenții utilizatori de internet cumpărând bilete pentru evenimente.
Nivelul de educație este, de asemenea, un factor determinant. Cei cu un nivel educațional superior au o probabilitate mai mare de a achiziționa produse și servicii culturale online. Diferența este notabilă în cazul cărților electronice și audiobook-urilor. În ceea ce privește sexul, diferențele sunt mai mici în cazul biletelor pentru evenimente, femeile având o ușoară preponderență în achiziționarea acestora și a cărților electronice.
Consumul de cultură online se reflectă și în alte activități. În 2025, 94% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani din UE au utilizat internetul în ultimele trei luni. Citirea știrilor online ajungea la 71%, urmând ca streamingul video să fie accesat de 79% dintre utilizatori, iar muzica să fie ascultată sau descărcată de 65%.
Utilizarea inteligenței artificiale generative prezintă, de asemenea, variații semnificative. În 2025, 35% dintre utilizatorii de internet din UE au declarat că au folosit astfel de instrumente, ponderea atingând 65% în rândul tinerilor de 16-24 de ani și scăzând la 8% pentru grupa de vârstă 65-74 de ani. România se află, din nou, printre țările cu cea mai mică pondere în utilizarea AI, cu 19%.
Sursa: Economistul.ro
