România trece în acest weekend la ora de vară, schimbare programată pentru noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că ora 03:00 va deveni ora 04:00. Anunțul oficial a fost făcut de autorități și face parte dintr-un sezon de ajustări temporare ale timpului, practică care are drept scop beneficiile legate de lumină naturală prelungită în partea a doua a zilei. Totuși, această schimbare așteaptă să aducă și unele provocări, mai ales pentru somn și ritmul biologic al românilor.
Momentul exact al trecerii la ora de vară
În anul 2026, trecerea la ora de vară va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, în intervalul orar 03:00-04:00, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Ziua respectivă va fi mai scurtă cu 60 de minute, având doar 23 de ore. România va păstra sistemul de schimbare a orei până în ultima duminică din octombrie, când ceasurile vor fi readuse înapoi, revenind la ora standard a Europei de Est, EET.
Este un proces reiterat în fiecare primăvară, asociat cu beneficiile luminii extinse după-amiaza și serilor mai lungi, dar și cu un impact asupra organismului uman, după cum explică specialiștii.
Reacția specialiștilor: „Efecte asupra somnului și sănătății”
Medicii avertizează că schimbarea orei poate avea efecte asupra somnului și ritmului circadian. Răzvan Lungu, specialist pneumolog cu experiență în somnologie, precizează că mulți resimt mai dificil această ajustare.
„Trecerea la ora de vară presupune pierderea unei ore de somn, ceea ce poate duce la oboseală crescută, dificultăți de concentrare și probleme în a se trezi dimineața, mai ales în primele zile după schimbare”, afirmă el. De aceea, recomandă ajustarea treptată a programului de somn, cu câte 10-15 minute mai devreme în zilele anterioare schimbării.
Medicul subliniază importanța expunerii la lumină naturală în timpul zilei pentru a ajuta organismul să se adapteze mai ușor la noul orar. În cazul în care oboseala persistă, este indicat să se introducă scurte perioade de odihnă de maximum 20 de minute, pentru refacerea energiei.
De ce schimbăm ora de două ori pe an
Originea schimbării orei datează din secolul al XVIII-lea, când Benjamin Franklin propunea utilizarea mai eficientă a luminii naturale pentru economisirea resurselor. În mod modern, sistemul a fost adoptat în contextul Războiului Mondial, pentru reducerea consumului de energie, și ulterior consolidat în continentul european.
În România, prima introducere a orei de vară a avut loc în 1917, pe fondul primului război mondial. După o perioadă de abandon, sistemul a fost reluat în 1932, fiind adoptat în mod regulat din 1979. În ultimele decenii, schimbarea orei a devenit o practică apropiată de cea europeană, după armonizarea programului în 1997.
Discuțiile despre viitorul sistemului în Uniunea Europeană
De mai mulți ani, Uniunea Europeană analizează dacă menținerea schimbării sezoniere a orei mai are sens. În 2018, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind această măsură, dar fără un rezultat clar. În iunie 2021, Consiliul European a discutat despre posibilitatea eliminării trecerii la ora de vară, lăsând statelor membre libertatea de a decide dacă vor să rămână permanent la ora standard sau la ora de vară.
Până în prezent, însă, majoritatea țărilor, inclusiv România, continuă să ajusteze ceasurile de două ori pe an, chiar dacă opinia publică și comisiile de specialitate se împacă cu ideea că această practică poate avea implicații asupra sănătății și bunăstării populației.
Trecerea la ora de vară în acest an în România, așadar, rămâne un eveniment punctual, dar cu implicații care privesc atât modul în care trăim și ne adaptăm, cât și dezbaterile mai ample despre politica timpului în Europa. În ciuda discuțiilor, pentru moment, schimbarea se face conform calendarului stabilit, dar așa cum spun medicii, trebuie să fim atenți la reacțiile organismului și să ne adaptăm în mod responsabil.
