România a atins un nou record de producție instantanee de energie solară, incident chiar vineri, la ora 12:48, când parcurile fotovoltaice dispecerizabile au generat în mod simultan 2.081 MW, reprezentând aproximativ 29% din întreaga producție națională de electricitate. Este un record senzațional, stabilit cu doar câteva zile după ce un precedent similar fusese atins pe 27 februarie, când producția instantanee se ridica la 2.048 MW. Aceste cifre reflectă nu doar evoluția sectorului fotovoltaic din România, ci și o schimbare accentuată în peisajul energetic al țării, având în vedere că odată cu acest avans, solarul devine o forță de prim rang în mixul energetic național.
Contextul acestui record vine pe fondul unei creșteri rapide a capacității instalate în ultimul an, ceea ce plasează sectorul fotovoltaic ca a doua sursă de energie ca putere de generare, după centralele convenționale. În total, potențialul instalat în parcurile dispecerizabile se ridică acum la 3.300 MW, iar dacă ie numărăm și prosumatorii, acei consumatori care instalează propriile sisteme de producție pentru autoconsum, suma urcă la peste 6.700 MW, fiind o evidență clară a diversificării și decuplării de dependența față de sursele tradiționale de energie. Potrivit Solar Power Europe, în 2025, România a înregistrat cea mai mare creștere a instalărilor fotovoltaice din Europa, cu o creștere de 45% față de anul precedent. Prognoza pentru 2030 indică însă o explozie, cu o perspectivă de circa 24.000 MW, semn al unei tranziții energetice accelerate și a atragerii investițiilor în sectorul energetics durabil.
Calea spre această revoluție energetică se poate observa și prin modul în care piața spot a energiei electrice din Bucureștia reușit, pentru prima dată în acest an, să atingă pragul record de preț zero timp de mai multe ore. La apogeul zilei, timp de șase ore, prețul energiei livrate în rețea a fost de facto zero, un fenomen neașteptat pentru o piață liberalizată și un semnal clar al penuriei temporare de consum pe fondul expansiunii capabilităților fotovoltaice, dar și al impactului favorabil al condițiilor meteo favorabile. Acest fapt subliniază, dincolo de recordurile de producție, și provocările și oportunitățile pe termen lung pe care societatea le va avea de gestionat, inclusiv ajustarea tarifelor și strategia de echilibrare a rețelei.
Pe fondul acestor evoluții, specialiștii și investitorii deopotrivă vedem în perspectiva energiei solare o variantă sigură de a reduce dependența de combustibili fosili, de a diversifica sursele și de a contribui la atingerea obiectivelor europene privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Până în 2030, România va ajunge, cel mai probabil, să fie în topul statelor europene în ceea ce privește capacitatea instalată în energie solară, dar și în expresia pragmatismului de a transforma potențialul natural într-un motor economic și ecologic revitalizat pentru generațiile viitoare. Într-un peisaj energetic din ce în ce mai fluctuant, recordurile recente și prețurile apropiate de zero demonstrează că în materie de energie fotovoltaică, România pășește cu încredere într-o nouă eră.
