Conform Cursdeguvernare.ro: România, singura țară din UE cu scădere a productivității în trimestrul doi din 2025
România a înregistrat o performanță negativă notabilă în Uniunea Europeană, fiind singura țară membră care a consemnat o scădere simultană a productivității, atât pe salariat, cât și pe oră lucrată, în trimestrul al doilea din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Datele publicate de Eurostat arată că productivitatea pe salariat a scăzut cu 0,8%, în timp ce productivitatea pe oră lucrată a înregistrat o diminuare de 1,2%. În contrast, media Uniunii Europene a consemnat o creștere de 0,9% pentru productivitatea pe persoană și de 0,8% pe oră lucrată.
Diferențe majore față de media UE
În timp ce majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au raportat îmbunătățiri ale indicatorilor de productivitate, România se distinge prin tendința sa descendentă. Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la eficiența sistemelor economice și la capacitatea de adaptare a pieței muncii din țară la provocările actuale. Evoluția negativă contrazice aspirațiile de convergență economică și de creștere sustenabilă pe care România și le propune în context european.
Slovenia, în fruntea clasamentului
Pe partea cealaltă a spectrului, Slovenia a demonstrat cea mai bună performanță în ceea ce privește creșterea productivității în UE. Datele Eurostat plasează Slovenia pe primul loc în clasamentul creșterii productivității. Această performanță solidă a țării din centrul Europei subliniază diferențele semnificative în dinamica economică din cadrul blocului comunitar. Analiza comparativă a datelor arată că factorii care contribuie la succesul Sloveniei ar putea oferi lecții valoroase pentru alte economii europene.
Evoluția economică a României în trimestrul doi din 2025, reflectată de datele Eurostat, plasează țara într-o situație fragilă în comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Scăderea productivității pe salariat și pe oră lucrată, într-un context în care majoritatea economiilor europene au înregistrat creșteri, necesită o analiză aprofundată a cauzelor profunde. Experții sugerează că factori precum investițiile reduse în capital fix, inovația limitată, calificarea insuficientă a forței de muncă și, posibil, ineficiențe administrative ar putea contribui la această tendință negativă. Absența creșterii productivității poate afecta competitivitatea pe termen lung a economiei românești și capacitatea sa de a genera bunăstare.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
