România se confruntă cu o recesiune economică profundă, indică datele recente. Scăderi ale PIB-ului, ale producției industriale și ale consumului sugerează o deteriorare accentuată a economiei românești, conform analizelor publicate. Măsurile de austeritate par să fi accentuat criza, în loc să o atenueze.
Indicatori economici în scădere
În primul trimestru al acestui an, dinamica PIB real a înregistrat o scădere. Producția industrială, lucrările în construcții și activitatea în servicii au consemnat, de asemenea, rezultate negative. Indicatorii economici cheie indică o „aterizare forțată”, cu un consum în prăbușire și investiții private frânate. Încrederea în economie a scăzut semnificativ, atingând niveluri care sugerează un risc ridicat de recesiune pentru întregul an.
Conform analizelor, România se confruntă cu un decalaj recesionist, ceea ce înseamnă că produce sub potențialul său. Se observă o lipsă de îmbunătățiri calitative ale modelului economic, cu o contribuție negativă a productivității totale a factorilor la creșterea PIB-ului potențial. Analiza PIB-ului după metoda valorii adăugate brute indică subperformanțe în industrie, agricultură, construcții și servicii.
Măsuri de austeritate și efectele lor
Măsurile de austeritate implementate par să fi avut efecte negative asupra economiei. Consumul a scăzut abrupt, cu cele mai mari scăderi de la criza din 2009 încoace. Investițiile publice au fost mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar investițiile private au fost frânate. Exporturile nu au reușit să compenseze scăderile interne.
Conform datelor, comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut, indicând o reducere a producției în lunile următoare. Sectorul construcțiilor a înregistrat o încetinire, cu amânarea planurilor de investiții. Activitatea din sectorul serviciilor a scăzut, afectând HoReCa și alte domenii.
Perspective și soluții propuse
Specialiștii au subliniat necesitatea unei modificări a abordării macroeconomice pentru a depăși criza. Se propune o combinație între consolidare fiscal-bugetară echitabilă și relansare economică țintită. Primul pas ar trebui să fie implementarea rapidă a unui plan de relansare economică. O strategie pentru productivism și susținerea clusterelor de competitivitate sunt, de asemenea, considerate pași importanți.
Consolidarea instituțională și o mai mare progresivitate a taxării sunt recomandate pentru a echilibra povara fiscală. Energia ieftină și tranziția către un model de creștere economică endogenă sunt văzute ca elemente cruciale pentru evitarea capcanei venitului mediu.
Conform previziunilor, în 2026, România ar putea înregistra o creștere a șomajului și o inflație în creștere.
