Conform Economica: România scapă, temporar, de un nou împrumut de la Fondul Monetar Internațional (FMI), evitând astfel repercusiunile negative asociate, precum majorarea taxelor sau reduceri salariale. Cu toate acestea, țara rămâne expusă unui risc considerabil, situându-se pe cea mai fragilă poziție economică din Europa și fiind singura economie în recesiune. Principalul examen vine în luna octombrie.
Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că agenția de rating Moody’s a confirmat, în mare parte, ratingul de țară, dar cu rezerve și avertismente importante. Aceste avertismente sunt similare celor transmise anterior de agenția Fitch.
Evaluarea Moody’s și provocările fiscale
„Raportul Moody’s de azi arată că România a redus deficitul bugetar mai rapid decât anticipase în precedentul raport, din septembrie 2025, iar acest lucru contribuie la încetinirea creșterii datoriei publice și la limitarea costurilor cu dobânzile. Totodată, apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene rămân atuuri importante pentru dezvoltarea economiei,” a declarat Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook.
Acesta a adăugat că mesajul Moody’s este clar: „trebuie să continuăm consolidarea fiscală și reformele asumate. Stabilitatea politică și disciplina bugetară sunt atent monitorizate şi rămân esențiale pentru ca România să își consolideze această poziție și, în perioada următoare, să obțină îmbunătățirea perspectivei de rating. Aceasta rămâne principala noastră ambiție și obiectivul nr. 1 al perioadei următoare la Finanțe.”
Riscuri majore și fereastra de evaluare
Moody’s a indicat mai multe presiuni semnificative asupra economiei românești. Printre acestea se numără necesarul ridicat de finanțare, creșterea costurilor cu dobânzile, evoluția negativă a datoriei publice și deficitul de cont curent. Un risc major identificat este cel al fragmentării politice, care ar putea încetini ritmul reformelor și al ajustării fiscale.
„Riscurile sunt însă ridicate, în continuare. Moody’s indică presiuni importante generate de necesarul ridicat de finanțare, creșterea costurilor cu dobânzile, evoluția datoriei publice, dezechilibrul de cont curent și, mai ales, riscul ca fragmentarea politică să încetinească reformele și ajustarea fiscală,” a precizat ministrul Nazare.
România beneficiază acum de o fereastră de aproximativ cinci săptămâni până la următoarea evaluare majoră, care va fi realizată de agenția S&P. Această perioadă este considerată un răgaz, dar nu un motiv de relaxare. Execuția bugetară, seriozitatea și coerența deciziilor vor fi esențiale pentru a confirma direcția asumată.
Consolidarea fiscală și impactul asupra ratingului
Singurul aspect pozitiv remarcat de agențiile de rating este reducerea deficitului bugetar. Totuși, această evoluție a fost determinată în mare parte de creșterea taxelor, iar efectele adverse, precum intrarea în recesiune, sunt notabile.
Ratingul de țară are o importanță crucială, în special pentru statele care necesită împrumuturi masive pentru acoperirea deficitelor bugetare. Acesta influențează dobânzile la obligațiunile emise, iar România se confruntă deja cu dobânzi record. O ieșire din zona de rating recomandată investițiilor ar putea declanșa retragerea investitorilor și ar forța apelarea la creditori instituționali precum FMI. Pe lângă Moody’s, Fitch și S&P sunt celelalte agenții majore de rating suveran.
Următoarea etapă importantă de evaluare va fi realizată de agenția S&P, în luna octombrie, momentul ce va marca un nou punct de inflexiune pentru economia românească.
Sursa: Economica
