Datele oficiale ale Uniunii Europene arată că România conduce detașat în topul statelor membre cu cele mai multe startup-uri care își mută sediul în afara țării. Aproape 15% dintre companiile românești finanțate prin fonduri de venture capital aleg să plece, un procent îngrijorător de mare. Fenomenul este accentuat de lipsa finanțărilor consistente și de accesul dificil la piețe.
România, campioană la exodul startup-urilor
Cu un procent de 14,9%, România se situează mult înaintea Bulgariei (8,8%) și Lituaniei (7,7%), celelalte țări din top. Economii mature precum Italia și Spania înregistrează rate mult mai mici de relocare, de doar 1% și, respectiv, 1,9%. La nivel european, fenomenul relocării este relativ limitat, cu o medie de 3,3% – 4,3% pentru startup-urile susținute de venture capital. În cazul companiilor fără astfel de finanțare, rata scade la sub 1%. Aceste cifre arată clar rolul crucial pe care îl joacă investitorii în decizia de relocare.
Motivul principal pentru aceste mutări este dorința de a accesa piețe și investitori mai mari. SUA rămâne principala destinație, cu aproape trei sferturi dintre startup-urile europene relocându-se acolo, în special în Silicon Valley, Boston sau New York. O altă cauză importantă este presiunea exercitată de investitori. Mulți fonduri americane preferă ca firmele în care investesc să fie înregistrate în SUA, unde cadrul legal este familiar și oportunitățile de exit sunt mai numeroase.
Provocări și soluții pentru ecosistemul românesc
Studiul relevă că lipsa finanțărilor de amploare și accesul dificil la piețe sunt factorii principali care determină relocarea. Companiile susținute de venture capital sunt cele mai predispuse la mutare deoarece au ambiții de scalare rapidă. În același timp, ecosistemele mai dezvoltate, cum ar fi cele din Franța, Germania sau Olanda, reușesc să mențină mai bine startup-urile, inclusiv datorită accesului mai facil la fonduri și infrastructură.
Experții recomandă factorilor de decizie să sprijine startup-urile în eforturile lor de extindere pe piețele externe, dar în același timp să mențină în Europa activitățile cu valoare adăugată ridicată. Printre recomandări se numără îmbunătățirea accesului la finanțare, dezvoltarea de fonduri europene competitive cu cele din SUA, eliminarea barierelor din piața unică europeană și stimularea fuziunilor și achizițiilor între companii europene.
Măsuri concrete pentru viitor
Comisia Europeană pregătește lansarea unui fond de tip „Scaleup Europe”, menită să sprijine investiții mai mari. De asemenea, European Innovation Council (EIC) a început să implementeze măsuri, inclusiv programe dedicate țărilor cu ecosisteme mai puțin dezvoltate și inițiative pentru conectarea startup-urilor la piețe mai mature. Aproape 30% dintre „unicornii” europeni, startup-uri evaluate la peste 1 miliard de dolari, și-au mutat sediul în afara Europei în perioada 2008–2021, ceea ce confirmă tendința de migrare a companiilor cu cel mai mare potențial.
