Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% în ședința de politică monetară din 7 aprilie, invocând presiunile dezinflaționiste din partea cererii agregate, dar și efectele inflaționiste anticipate din cauza crizei din Orientul Mijlociu. Decizia intervine într-un context economic marcat de evoluții complexe, cu efecte pe termen scurt și mediu.
Inflație, între așteptări și realitate
Rata anuală a inflației a continuat să scadă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Inflația de bază CORE2 a stagnat, înregistrând o ușoară scădere în primele două luni, atingând 8,3% în februarie 2026, față de 8,5% în decembrie 2025. Prognoza de inflație, anterioară conflictului din Orientul Mijlociu, estima o inflație de 3,9% la sfârșitul anului.
Conform evaluărilor BNR, inflația anuală va crește în trimestrul doi al acestui an, depășind estimările anterioare, în principal din cauza scumpirii combustibililor, pe fondul creșterilor semnificative ale prețurilor la petrol și gaze naturale, generate de războiul din Orientul Mijlociu. Aceste efecte se vor suprapune peste efectele de bază nefavorabile din segmentul energetic din trimestrul doi și peste efectele directe tranzitorii rezultate din expirarea schemei de plafonare a prețului la energie electrică, precum și din creșterile cotelor de TVA și accize, efecte care se vor disipa în trimestrul trei.
Incertitudini interne și externe
Banca Centrală a subliniat că incertitudinile interne legate de continuarea consolidării fiscale, coroborate cu riscurile externe asociate evenimentelor din Orientul Mijlociu, au determinat decizia conservatoare de menținere a ratei dobânzii. Efectele potențiale ale acestor evenimente asupra dinamicii economiilor și inflației în Europa și la nivel mondial, precum și asupra percepției de risc în regiune, pot afecta costurile de finanțare.
În același timp, progresele în corecția bugetară inițiată în 2025 ar putea consolida presiunile dezinflaționiste, în special dinspre cererea agregată, cu implicații favorabile asupra așteptărilor inflaționiste și ar putea conduce la ajustarea în continuare a deficitului de cont curent. Totuși, incertitudini rămân legate de măsurile viitoare pentru continuarea consolidării bugetare, conform Planului Național Fiscal-Structural pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană.
Perspective economice și măsuri de atenuare
Activitatea economică a înregistrat o ușoară redresare în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu trimestrul anterior, dar cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB-ului. Vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor către populație au consemnat o scădere anuală accentuată, în timp ce volumul lucrărilor de construcții a continuat să scadă. Producția industrială s-a contractat semnificativ, iar exporturile de bunuri și servicii au încetinit.
Pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu și ale crizei energetice globale, valorificarea fondurilor UE, în special a celor din PNRR, este esențială. Aceste fonduri vor juca un rol crucial în contracararea efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și în implementarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică.
