Conform Economistul.ro: România exportă curent electric ieftin ziua și îl cumpără scump seara, o situație cauzată de lipsa unei strategii de stocare a energiei, spre deosebire de Bulgaria, care a implementat soluții eficiente, devenind un model în regiune.
Lecția bulgară: Stocare prin baterii și hidrocentrale cu pompaj
În timp ce România continuă dezbaterile în comisii parlamentare, Bulgaria a rezolvat problema stocării energiei, devenind lider balcanic și european în sisteme bazate pe baterii. Decizia simplă de a elimina barierele birocratice și de a recunoaște unitățile de stocare ca participanți independenți la piață a deschis drumul investițiilor. Guvernul de la Sofia a direcționat 600 de milioane de euro din PNRR către zeci de proiecte comerciale de stocare, fie co-locate în parcuri solare, fie independente.
Pe lângă bateriile moderne, Bulgaria a conservat și dezvoltat hidrocentralele cu acumulare prin pompare, o tehnologie pe care România o are doar în proiecte abandonate. Complexul Chaira, cu o capacitate de 864 MW, și alte centrale din regiunea Rila-Rhodopi totalizează o capacitate flexibilă de aproximativ 800-900 MW. Principiul este simplu: apa este pompată din lacul inferior în cel superior când energia este ieftină (la prânz, când parcurile fotovoltaice supraproduc), pentru ca seara, la cerere maximă, apa să coboare prin turbine, generând curent rapid și la prețuri mari.
Tarnița-Lăpuștești: Un proiect blestemat de nepăsare
Proiectul Tarnița-Lăpuștești, o hidrocentrală cu acumulare prin pompare gândită acum peste patru decenii, a rămas un vis administrativ, ciclic redeschis și abandonat. Spre deosebire de Sisif, cei responsabili nu au împins niciodată piatra. România nu dispune în prezent de nicio hidrocentrală cu acumulare prin pompare operațională, în ciuda resurselor hidrologice și a reliefului potrivite. Lipsa viziunii pe termen lung a decidenților din ultimele decenii a creat un gol strategic, plătit scump astăzi.
Paradoxul exportului păgubos și priorități reale
Consecința directă a acestei lipse de capacitate de stocare este exportul masiv de energie ieftină produsă ziua de parcurile fotovoltaice românești. Fără stocare, România este obligată să vândă acest surplus către Bulgaria la prețuri minime, uneori aproape de zero sau negative. Energia românească ieftină este stocată în sistemele bulgărești, iar seara, când cererea crește, le este revândută românilor la prețuri de câteva ori mai mari. România produce mai mult curent decât Bulgaria, dar se află într-o poziție de dependență economică, impusă de propria inabilitate de a gestiona eficient resursele.
În fața acestor realități economice, discursurile despre ecologie și reziliență devin secundare pentru cetățeanul care numără facturile la energie. Strategiile ambițioase rămân exerciții de birou dacă populația nu își permite confortul de bază. Orice narativ, fie el legat de NATO, Uniunea Europeană sau Green Deal, funcționează doar dacă este sustenabil financiar pentru cetățean.
Soluții pentru ieșirea din cercul vicios
Rezolvarea acestei situații nu necesită miracole, ci decizii pragmatice, deja aplicate cu succes la vecini. Reglementarea stocării trebuie să fie similară celei din Bulgaria, recunoscând bateriile și capacitățile de pompaj ca participanți independenți la piață, scutiți de birocrația dublei licențieri. Resursele europene, precum cele din PNRR, trebuie direcționate explicit către proiecte comerciale de stocare, așa cum a făcut Sofia cu 600 de milioane de euro, în loc să se disperseze în studii de fezabilitate.
Proiectul Tarnița-Lăpuștești trebuie transformat dintr-o promisiune electorală într-un șantier activ, cu finanțare mixtă și un calendar de execuție public. Orice strategie națională, indiferent de domeniu, trebuie să aibă în vedere o ierarhie realistă a nevoilor, unde securitatea energetică și puterea de cumpărare a cetățeanului primează. Doar o țară capabilă să-și asigure energia propriilor cetățeni fără a depinde de prețul de export poate discuta cu adevărat despre reziliență.
România nu are nicio hidrocentrală cu acumulare prin pompare funcțională.
Sursa: Economistul.ro
