România se confruntă cu a cincea recesiune tehnică din ultimii 15 ani
Economia românească s-a contractat în ultimul trimestru din 2025, conform datelor anunțate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Această scădere, care a urmat unei tendințe negative începută în toamnă, plasează țara oficial în recesiune, chiar dacă bilanțul pe întregul an arată o creștere modestă de 0,6%.
Modificările semnificative în calculele PIB-ului reflectă o revizuire a datelor economice anterioare, iar INS a redus compunerea creșterii din primele trei trimestere ale anului 2025. Aceasta subliniază o stagnare care atrage atenția specialiștilor. Încrederea în economie, evidențiată prin scăderea indicelui CONFIDEX de la 51,3 la 47,2, arată o viziune pesimistă asupra mediului privat de afaceri.
Prudenta în business: anticipări pesimiste
Faptul că economia este în recesiune nu înseamnă că toate sectoarele sunt afectate în aceeași măsură. De exemplu, comerțul și industria au prins avânt, în timp ce construcțiile și transporturile rămân în mare parte precaute. „Stai și îți faci socotelile exact ca un gospodar care știe că din șapte recolte vei avea trei mai puțin bune și una proastă”, a afirmat Ion Lixandru, CEO-ul Romtrailer, subliniind necesitatea unei educații în materie de reziliență economică.
Relațiile de încredere între investitori și autorități sunt fragilizate. Mulți manageri resimt o mare reticență în luarea deciziilor investiționale. Conform unui sondaj, 78% dintre aceștia se așteaptă la un context legislativ și fiscal mai puțin favorabil pe termen scurt.
Sectorul tehnologic sub presiune
Sectorul IT a înregistrat o presiune considerabilă, nu doar din cauza modificărilor fiscale, ci și datorită avansului rapid al inteligenței artificiale. Această evoluție a generat temeri legate de sustenabilitate și adaptabilitate. „PIB-ul va crește, oarecum ușor artificial, prin creșterea valorii pe care o cerem pe lucruri”, comentează Ciprian Harabagiu de la Decalex, subliniind ce se ascunde în spatele cifrelor optimiste.
În contrast, sectorul energetic devine din ce în ce mai relevant în contextul geopolitic actual, dar riscurile legate de sprijinul instituțional riscă să diminueze potențialul țării de a deveni un jucător regional semnificativ.
Perspectiva generală: nevoia de stabilitate
Situația forței de muncă rămâne complicată. Pe de o parte, există disponibilizări în rândul angajaților cu pregătire superioară, în timp ce deficiența de personal în sectorul blue collar continuă să fie o problemă. Managerii se declară tot mai îngrijorați de scăderea vânzărilor și fluctuațiile comenzilor, procentajul acestora atingând 43%.
Cu toate acestea, una dintre cele mai frecvente temeri rămâne legată de creșterea impozitelor, un procent care a atins 22%. Această paradigmă de îngrijorare demonstrează nevoia stringentă de claritate și stabilitate din partea autorităților, esențială pentru a stimula încrederea antreprenorilor și pentru a susține o dezvoltare pe termen lung a economiei românești.
În concluzie, România navighează vremuri tulburi, cu o economie în regres și o încredere în scădere. Antreprenorii sunt prudenți, iar viitorul economic pare să depindă de cum gestionăm provocările actuale și de capacitatea noastră de a reconstrui un climat favorabil investițiilor.
