România, în recesiune tehnică: Îngrijorările economiștilor cresc
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, marcând o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) pentru al doilea trimestru consecutiv, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Această situație, confirmată de președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, amplifică îngrijorările cu privire la viitorul economic, el arătând că „economia nu merge bine” și că perspectiva pentru acest an și anii următori rămâne sumbră.
Scăderea PIB-ului în trimestrul IV din 2025 a fost de 1,9% față de trimestrul III, iar în trimestrul anterior, economia se contractase deja cu 0,2%. Statisticile sugerează că România îndeplinește acum condițiile tehnice pentru a fi considerată în recesiune. „Scăderea este considerabilă. Practic, suntem la limită”, a adăugat Codirlașu, evidențiind seriozitatea situației economice.
Cauzele recesiunii: Colapsul consumului
Principalul motor al economiei românești, consumul, a suferit un declin semnificativ în ultimul an. Adrian Codirlașu a subliniat că inflația ridicată, estimată la aproximativ 10%, a erodat puterea de cumpărare a cetățenilor, în condițiile în care creșterile salariale au fost mult mai mici, de doar 5%. „Puterea de cumpărare a scăzut semnificativ și n-avea cum să nu se vadă în consum”, a spus el, avertizând că acest trend va continua, afectând durabil economia.
Situația este, de asemenea, complicată de un deficit bugetar ridicat, corectat prin majorări de taxe. Codirlașu a afirmat că „reducerea deficitului ar trebui făcută prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor”. Aceste măsuri, susține el, au redus puterea de cumpărare a populației și au afectat sectorul privat, mai ales în această perioadă de ajustare.
Perspectivele economice pe termen lung: Provocări și soluții
Revenirea la o creștere economică sănătoasă va depinde în mare măsură de obținerea fondurilor europene și de implementarea reformelor necesare pentru a putea accesa aceste resurse. Totodată, economiștii atrag atenția asupra riscurilor de stagflație, un fenomen caracterizat prin stagnare economică și inflație ridicată, care ar putea îngreuna și mai mult recuperarea.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că recesiunea tehnică face parte din „costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model economic bazat pe consum la unul orientat spre investiții și productivitate. „România nu traversează o criză, ci o perioadă de corecție”, a subliniat el, evidențiind necesitatea adaptării strategiei economice în funcție de condițiile actuale.
Pe măsură ce privim înainte, se conturează o întrebare crucială: vor reuși autoritățile să implementeze măsurile adecvate pentru a redresa economia? Perspectivele pentru 2026 rămân rezervate și economiștii subliniază că evoluția va depinde de stabilitatea politicilor fiscale și de capacitatea de a reduce dezechilibrele bugetare. În acest climat de incertitudine, optimismul devine un ingredient rar în discourse-ul economic românesc.
