România riscă să piardă o oportunitate istorică de a-și extinde suprafața forestieră, în condițiile în care fondurile europene alocate pentru împăduriri rămân nevalorificate, iar țara se apropie de termenul limita impus de Uniunea Europeană

România riscă să piardă o oportunitate istorică de a-și extinde suprafața forestieră, în condițiile în care fondurile europene alocate pentru împăduriri rămân nevalorificate, iar țara se apropie de termenul limita impus de Uniunea Europeană. Evenimentul nu este doar un exemplu de gestionare deficitară a resurselor, ci și un semnal de alarmă privind prioritățile și obstacolele care împiedică implementarea unor măsuri esențiale pentru mediu și dezvoltarea durabilă.

Proiecte de împădurire nevalorificate și riscul de penalizare

Deși România avea la dispoziție sumele necesare pentru a planta 18.000 de hectare de pădure prin Fondul de Redresare și Reziliență, la finalul perioadei de implementare s-au realizat sub jumătate, adică puțin sub 11.000 de hectare. O mare parte dintre aceste suprafețe se află în alte județe din țară, însă situația județului Ilfov, din proximitatea Bucureștiului, este de-a dreptul alarmantă. Aici, nu a fost plantaț nici măcar un copac, în condițiile în care aproape 16% din suprafața județului este acoperită de păduri, iar beneficiile unor proiecte de împădurire ar fi fost considerabile pentru locuitorii din zonă.

Lipsa acțiunii în Ilfov are o explicație simplă pentru mulți factori implici, fiind strâns legată de interesele imobiliare. Terenurile din acea zonă sunt cuprinse în politicile locale drept destinate dezvoltării urbane, ceea ce complică accesul la fondurile pentru împădurire. Într-un context în care termenul limită pentru accesarea fondurilor europene se apropie rapid, experții atrag atenția că țara poate fi sancționată dacă nu va acționa urgent. „Din păcate, odată cu terminarea PNRR-ului, România pierde o șansă istorică. Numai aici, în Ilfov, nu au fost accesate fonduri pentru împăduriri. UAT-urile nu au făcut asta și cred că are legătură și cu faptul că aceste terenuri sunt văzute dintr-un punct de vedere imobiliar,” explică Alex Găvan, fondatorul organizației Centura Verde, pentru Digi24.

Protejarea pădurilor și cadrul legislativ recent

Schimbările legislative recente oferă o rază de speranță pentru conservarea pădurilor ilfovene. Începând cu 11 ianuarie 2025, intră în vigoare noul Cod Silvic al României, menit să strictizeze regulile de exploatare a pădurilor din județ. Astfel, orice tăiere cu scop comercial va fi interzisă, fiind permis doar un set de măsuri de întreținere și regenerare, pentru a asigura conservarea ecosistemelor forestiere. Aceasta reprezintă primul pas concret în direcția protejării resurselor naturale din această zonă dens populată și urbanizată.

Pe lângă aceste măsuri, inițiativele pentru extinderea spațiilor verzi în zona Capitalei capătă un avânt considerabil. În octombrie 2025, Primăria Bucureștiului a semnat un protocol cu Fundația Centura Verde, menită să transforme regiunile periurbanale în suprafețe de conservare și agrement, prin crearea unor adevărate centuri verzi. În cadrul parteneriatului, s-a înființat și un Consiliu de Coordonare, care va urmări strategia de implementare și atragerea de fonduri.

Acest demers vine ca răspuns la necesitatea de a contracara procesul de urbanizare alarmant și de a asigura o calitate a vieții mai bună locuitorilor, într-o zonă în care presiunea urbanistică devine tot mai acută. Legislația nouă reconfirmă această direcție și obligă Ministerul Mediului să emită până în doi ani o metodologie pentru crearea centurilor verzi periurbane, ceea ce reprezintă un pas esențial pentru dezvoltarea urbană sustenabilă în regiunea București-Ilfov.

Pentru moment, proiectele de împădurire riscă să rămână doar pe hârtie, dacă autoritățile locale nu vor redefine interesele și prioritățile în raport cu necesitatea conservării mediului. Întrebarea rămâne dacă România va ști să fructifice oportunitățile europene și să transforme aceste inițiative într-un real avantaj pentru sănătatea și calitatea vieții locuitorilor. Recent, semnarea protocolului dintre Primăria Capitalei și Fundația Centura Verde aduce în prim-plan o perspectivă optimistă, dacă se vor aloca resurse și se vor implementa planurile de acțiune, pentru a realiza adevărate hub-uri de verdeață în inima orașului.

Ana Vasilescu

Autor

Lasa un comentariu