Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a atras atenția asupra unei crize ce pune în pericol fundamentul sistemului medical românesc: încrederea populației în instituțiile de sănătate. Într-un interviu recent, oficialul a punctat faptul că restaurarea acestei încrederi trebuie să fie prioritatea zero pentru remedierea tuturor deficiențelor din domeniu, subliniind nevoia unei reevaluări profunde a modului în care funcționează spitalele din țară.
Reabilitarea legăturii dintre medici și pacienți
Rogobete consideră că adevarata provocare nu constă doar în modernizarea infrastructurii și în dotarea cu tehnologie de ultimă generație, ci, mai ales, în reconstrucția relației dintre pacienți și medicii lor. În opinia ministrului, această relație s-a deteriorat considerabil în ultimii ani, influențată de multiple crize și atingerea punctului culminant al pandemiei de COVID-19. „Elementul esențial – și anume încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, încrederea oamenilor în medicină și în terapiile moderne, încrederea oamenilor în medicația modernă – a avut de suferit după pandemie. Încă nu ne-am revenit și nu dau vina doar pe pandemie. De-a lungul timpului, toate problemele, toate nedreptățile, toate inechitățile, Faptul că de multe ori pacienții au simțit că deranjează atunci când s-au dus la spital (…) toate acestea au dus la scăderea abruptă a încrederii oamenilor în sistemul de sănătate’, a explicat oficialul.
El a atras atenția și asupra faptului că incidentele negative asociate personalului medical, precum agresiunile asupra medicilor sau atitudinile nepotrivite, sunt tot manifestări ale crizei de încredere. „Medici bătuți în timpul gărzilor, atitudini necorespunzătoare și din partea medicilor către pacienți (…) toate astea au la bază ceea ce am spus la început, și anume încrederea în sistem”, a adăugat Rogobete.
Reorganizarea sistemului și gestionarea resurselor
Un alt punct central al discursului său a fost necesitatea unei reorganizări radicale a modului în care funcționează spitalele românești. Ministrul a explicat că, de peste trei decenii, această structură nu a mai fost regândită în profunzime, iar actualul model nu mai răspunde eficient cerințelor și provocărilor actuale.
„Un al doilea obiectiv și l-am început deja: reorganizarea modului în care funcționează spitalele din România. Gândiți-vă că aceste spitale nu au mai fost regândite, reorganizate. Modul în care se oferă serviciile nu a mai fost restructurat de peste 30 de ani”, a afirmat Rogobete.
În ceea ce privește descentralizarea administrativă a spitalelor, acesta a recunoscut problemele specifice: lipsa instrumentelor necesare pentru ca Ministerul Sănătății să poată exercita o coordonare eficientă. „Eu nu vreau să iau la Ministerul Sănătății înapoi spitalele. Dar vreau și ce îmi doresc și ce cred că ar fi normal – pentru că văd în modul în care funcționează lucrurile – să putem avea o coordonare operativă, o coordonare a resursei umane, o performanță mai bună în aceste unități”, a spus oficialul.
El a subliniat că, în momentul de față, deși Ministerul are responsabilități de gestiune, nu poate influența direct managementul intern al unităților medicale, cum ar fi numirea directorilor sau organizarea licitațiilor. „Nu am niciun cuvânt de spus când se pune un manager, când se face o achiziție, iar atunci când apare o problemă, eu sunt cel care răspunde”, a adăugat Rogobete.
Perspective și provocări pentru viitor
Reúșita acestor planuri depinde în mare măsură de voința politică și de resursele disponibile, dar și de capacitatea de a schimba mentalitatea și cultura instituțională din sistem. Ministrul Rogobete pare conștient de necesitatea unei reforme pe termen lung, în care investițiile în infrastructură vor trebui completate de reforme administrative și de o strategie clară în creșterea încrederii populației.
Procesele de reorganizare și de aprofundare a relației dintre medici și pacienți sunt doar începutul pentru un sistem de sănătate în care, dacă politicile vor fi puse în aplicare cu consecvență, s-ar putea schimba în bine percepția publicului și calitatea serviciilor oferite. În timp ce unele măsuri sunt încă în stadiu de implementare, ceea ce se vede clar este intenția de a transforma fundamental modul în care funcționează cel mai critic sector al statului român. Rămâne de văzut dacă voința politică și gestionarea eficientă a resurselor vor reuși să aducă aceste schimbări necesare și durabile pe termen lung.
