România a fost prinsă într-un scandal legat de achizițiile de vaccinuri anti-COVID, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a făcut declarații despre modul în care au fost negociate și aprobate aceste contracte, precum și despre dosarul penal aflat în desfășurare la DNA. În centrul controversei se află cumpărarea a 39 de milioane de doze Pfizer, o decizie criticată de autorități, dar și de opinia publică.
Achiziție controversată și mecanismul „aprobării tacite”
Conform declarațiilor ministrului Rogobete, achiziția efectuată în mai 2021 s-a facut pe baza unui mecanism denumit „aprobare tacită”. În esență, România a primit o ofertă oficială din partea Comisiei Europene și a companiei Pfizer pentru un contract ce prevedea cele 39 de milioane de doze, însă nu a răspuns explicit până la termenul limită, 17 mai 2021. În urma neexprimării unui răspuns, contractul s-a considerat aprobat, fără o decizie oficială a autorităților române, ceea ce a dus ulterior la activarea automatului contractual.
Rogobete a explicat: „România a ales să nu spună nimic. Drept dovadă s-a considerat aprobare tacită și s-a activat contractul”. El a adăugat că în timpul semnării acestui contract au avut loc tensiuni politice, inclusiv plecarea ministrului de Finanțe de pe fondul nemulțumirilor privind cantitatea de doze comandate și costurile implicate.
Ministrul a susținut că, în timpul negocierilor, aproape nimeni nu a avut un interes real pentru această achiziție, iar decizia s-a luat într-un mod netransparent, cu intenția de a evita discuții și verificări publice.
Dosarul de la DNA și răspunderea penală
Declarațiile lui Rogobete vizează și evoluția dosarului penal aflat la DNA, referitor la această achiziție de vaccinuri. Ministrul a spus că dosarul este încă în curs de investigare, și că au fost transmise documente la solicitarea procurorilor și în luna anterioară. El a menționat că nu există semne că ancheta s-a încheiat, ci că se lucrează în continuare.
„Este deja un dosar în curs la DNA, inclusiv săptămâna trecută am transmis un nou set de documente care a fost solicitat. Să știți că au fost cerute și anul trecut și periodic au fost cerute noi documente și noi înscrisuri, ceea ce mă face să înțeleg că dosarul nu este închis într-un sertar ci se lucrează la el”, a explicat Rogobete.
De asemenea, recent, România a fost implicată într-un proces judicial în Europa, după ce compania Pfizer a dat în judecată statul român, la finalul anului 2023. Instanța a decis că România și alte două state, Polonia și Ungaria, trebuie să plătească companiei Pfizer suma de 600 de milioane de euro, pentru neacceptarea și neplata dozelor comandate în perioada de referință.
Reacțiile autorităților și controversele legate de achiziții
Cazul a stârnit reacții extrem de dure în spațiul public, având în centrul discuției modul în care autoritățile au gestionat cumpărarea de vaccinuri și transparența procesului. Criticii au acuzat lipsa de claritate și posibila implicare a unor interese nepublice, în condițiile în care decizia s-a luat prin mecanismul de aprobare tacită, fără o consultare clară sau un vot explicit.
Ministrul Rogobete a adăugat că, în opinia sa, contractul a fost încheiat din „incompetență sau slugărnicie”, exprimându-și nemulțumirea față de modul în care a fost gestionată această achiziție, dar și față de deciziile politice din acea perioadă. El nu a oferit însă o explicație concretă despre cine ar fi putut fi „slugărnicul”, dar a sugerat că anumite interese au influențat deciziile și au afectat sănătatea publică.
În luna februarie 2023, Curtea de Apel București va pronunța decizia finală în cazul procesului cu Pfizer, unde statul român trebuie să plătească suma convenită, după ce a refuzat să preia și să achite toate dozele comandate. Aceasta reprezintă un punct de cotitură în modul în care se va gestiona achizițiile de vaccinuri și procedurile juridice în viitor.
După declanșarea scandalului, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Sănătate și ministrul Sănătății au evitat să facă declarații publice suplimentare, concentrându-se pe gestionarea dosarului la nivel judiciar și administrației publice. În acest context, transparența și responsabilitatea decizională rămân teme centrale în dezbaterile privind gestionarea fondurilor și achizițiile de medicamente în perioada pandemiei.
