Ministrul Sănătății anunță renunțarea la planul de reorganizare a rezidențiatului, considerându-l nesustenabil
Decizia a fost anunțată ca urmare a controversei generate în ultimele luni în legătură cu noul model de organizare a rezidențiatului, prevăzut să fie implementat începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2026. Ministrul Alexandru Rogobete a declarat pentru Edupedu.ro că, după analiza temeinică, conceptul de a structura rezidențiatul pe patru subdomenii distincte nu poate fi susținut, ci mai degrabă contrazice realitatea practică și logica educației medicale de pe termen lung.
Modificarea legislativă promovată prin Ordonanța de Urgență nr. 44/2024 a fost gândită ca o măsură menită să eficientizeze pregătirea medicilor rezidenți, oferindu-le o specializare mai clar delimitată și adaptată nevoilor sistemului de sănătate. Cu toate acestea, numeroși specialiști și rezidenți au ridicat semne de întrebare cu privire la aplicabilitatea și fezabilitatea unui asemenea model. În plus, criticile au vizat faptul că împărțirea pe patru subdomenii nu ține cont de complexitatea și interdependența specializărilor medicale, ci riscă să fragmentizeze prea tare procesul de formare.
„Pe de o parte, [modificarea] pare nesustenabilă și, mai ales, nu prea stă în picioare”, a afirmat ministrul Rogobete. Acesta a precizat că, din cauza acestor considerente, Ministerul Sănătății a optat pentru păstrarea formatului clasic al concursului de rezidențiat pentru sesiunea din 15 noiembrie 2026, cel mai probabil urmând ca în viitor să fie analizate alte variante de reorganizare, mai plauzibile și adaptate realității din teren.
Contextul reformei
Proiectul de reformă a rezidențiatului a fost anunțat cu speranța de a simplifica și de a moderniza procesul de formare a medicilor, într-un sistem medical tot mai complex și mai solicitat. În viziunea promotorilor, structura pe patru subdomenii urma să permită o pregătire mai specializată și o aliniere mai bună la cerințele pieței muncii.
Însă, în urma consultărilor și a analizei impactului, autoritățile sanitare și educaționale au ajuns la concluzia că schimbarea este prematură, mai ales în condițiile în care în multe centre universitare și spitale din țară, medicina practică nu se potrivește unor delimitări atât de rigide. Specialiștii din domeniu au avertizat, de asemenea, că un astfel de model ar putea duce la o fragmentare excesivă și la dificultăți în formarea medicilor generaliști, esențiali pentru funcționarea sistemului de sănătate la nivel de prim-ajutor și medici de familie.
Perspectivele viitoare
Decizia de a renunța temporar la modelul pe patru subdomenii nu marchează sfârșitul reformelor în domeniul rezidențiatului, ci, mai degrabă, un punct de reflecție pentru autorități. La nivelul Ministerului Sănătății, se pare că se va continua consultarea cu universitățile, spitalele și asociațiile medicale pentru identificarea unor soluții viabile de modernizare a sistemului de recrutare și formare a medicilor tineri.
Rămâne de văzut dacă în lunile următoare va fi conceput un alt proiect de modificare și dacă acesta va fi mai compatibil cu realitatea din teren. În orice caz, până la implementarea unei variante concrete, sesiunea din noiembrie va păstra formatul clasic, lăsând timp pentru reflecție și eventuale ajustări ulterioare. În condițiile în care criza de medici continuă să fie o problemă acută în sistem, orice schimbare trebuie să fie bine cântărită pentru a nu adânci dezechilibrele existente.
