Conform Adevărul: Reforma Codului administrativ aduce modificări substanțiale în structura și funcționarea administrației publice din România. Noile reglementări, implementate prin Legea nr. 165/2026, redefineșc mai multe funcții, introduc noi niveluri de carieră pentru funcționarii publici de execuție și integrează competențele profesionale direct în fișele de post. Instituțiile publice au obligația de a se conforma noilor reguli, iar o parte dintre modificări vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Dispariția unor funcții și apariția unor noi posturi de conducere
Modificările legislative prevăd eliminarea din structurile administrației publice a noțiunii de „birou”, precum și a funcțiilor de „expert” și „inspector” fără atribuții de control efectiv. Aceste modificări vin însoțite de apariția sau extinderea unor funcții de conducere de nivel superior, precum director adjunct sau director general adjunct.
Bogdan Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, atrage atenția asupra implicațiilor financiare ale acestor schimbări. „Prin desființarea birourilor, s-au înmulțit însă posturile de conducere de director adjunct sau director general adjunct, pentru a suplini această desființare. Cu alte cuvinte, s-au creat funcții de conducere mult mai bine salarizate decât un șef birou, adică iar o creștere a cheltuielilor bugetare”, a declarat Fârșirotu pentru „Adevărul”.
De asemenea, funcția publică generală de expert, din clasa I, va dispărea, iar anumite funcții de expert și inspector vor fi transformate în funcții de consilier, cu păstrarea gradului profesional. Aceste transformări trebuie finalizate până la 1 ianuarie 2027. „Experții se vor transforma potrivit noii legi în consilieri, încetând să mai existe ca funcție de la 1 ianuarie 2027”, explică Fârșirotu.
Competențele profesionale, în centrul fișei postului
O altă schimbare majoră vizează fișa postului, care va cuprinde, pe lângă atribuțiile și responsabilitățile specifice, și competențele necesare pentru ocuparea postului. Acestea includ cunoștințe, atitudini, aptitudini și abilități, stabilite parțial prin lege și parțial la nivelul fiecărei instituții publice.
Această abordare necesită o corelare strânsă între funcție, atribuțiile concrete și cerințele profesionale ale angajatului. Totodată, introducerea competențelor va influența modul de evaluare a performanței profesionale. Fârșirotu ridică însă întrebări privind capacitatea conducătorilor din administrație de a evalua corect aceste noi tipuri de competențe.
„Cu privire la evaluarea noilor tipuri de competențe de către superiorul ierarhic se ridică iar o întrebare legitimă și retorică totodată. Avem conducători atât de bine pregătiți încât să stabilească și ulterior să evalueze competențe din ce în ce mai complexe pe care legea le prevede pentru funcționarii publici?”, afirmă expertul. Această prevedere se aplică, deocamdată, preponderent personalului din administrația publică centrală.
Noi niveluri de carieră pentru funcționarii publici de execuție
Reforma introduce trei noi niveluri de carieră pentru funcționarii publici de execuție din clasa I. Până acum, funcțiile erau organizate pe patru grade profesionale: debutant, asistent, principal și superior. Noul sistem permite avansarea profesională în cadrul gradului superior, extinzând astfel traseul carierei specialiștilor.
Această măsură implică și o creștere a cheltuielilor bugetare, deoarece nivelul salarial este condiționat de promovarea în grad. Analogia este cu nivelurile de servicii „basic, economic și business”, la care se adaugă noi niveluri premium pentru cariera funcționarilor publici. Noile niveluri sunt legate de vechime și performanță, permițând avansarea pe o linie de specializare, fără necesitatea de a trece obligatoriu într-o funcție de conducere.
Termenele de aplicare a noilor reguli diferă, administrația publică locală având termene de aplicare pentru anumite prevederi până la 31 decembrie 2030, în timp ce pentru alte categorii de personal prevederile intră în vigoare mai devreme. Funcționarii din administrația locală sunt, de asemenea, exceptați, în această etapă, de la aplicarea regulilor privind fișele de post bazate pe competențe.
Apropierea regimului funcționarilor publici de cel al personalului contractual
Un alt aspect al reformei vizează personalul contractual. Noile prevederi reglementează condițiile de clasificare, carieră și ocupare a posturilor, apropiind, în anumite privințe, regimul acestuia de cel al funcționarilor publici. Legea prevede chiar transformarea unor posturi contractuale în funcții publice, acolo unde sunt îndeplinite condițiile.
Această transformare va conduce la noi creșteri de cheltuieli bugetare, având în vedere că salariile funcționarilor publici sunt, în general, mai mari decât cele ale personalului contractual. Comparația cu alte sisteme administrative arată o departajare mai clară între funcționarii publici și personalul contractual, în timp ce în România se tinde spre crearea unui „cvasi-sistem paralel”.
Una dintre noutăți este introducerea a 18 „domenii funcționale”, legate de atribuțiile și competențele necesare în administrație. Acestea ar putea fi folosite și pentru redistribuirea posturilor între structuri. Fârșirotu critică și viteza de adoptare a legii, considerând că dezbaterile nu au fost suficient de aprofundate. Reforma ar fi trebuit, în opinia sa, să urmărească simplificarea procedurilor pentru cetățeni.
Sursa: Adevărul
