Discuții intense între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda pe tema insulei arctice s-au desfășurat recent la Washington, fără a se ajunge la un acord. Reuniunea, care a avut loc la clădirea Eisenhower, a fost mutată în ultimul moment din Casa Albă, ca urmare a tensiunilor create de declarațiile președintelui Donald Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei. În ciuda absenței unui consens, s-a decis crearea unui grup de lucru trilateral pentru a analiza oportunitățile de cooperare în domeniul securității.
### Tensiuni în cadrul discuțiilor
Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a recunoscut că poziția Statelor Unite nu s-a schimbat de la întâlnirile anterioare, subliniind că există un „dezacord fundamental” cu privire la viitorul insulei. „Avem, așadar, în continuare un dezacord fundamental, dar suntem de acord să nu fim de acord”, a declarat Rasmussen. Grupul de lucru, care se va întâlni pentru prima dată în următoarele săptămâni, are rolul de a aborda preocupările de securitate ale Statelor Unite în Arctica, în timp ce respectă liniile roșii stabilite de Danemarca.
Ministrul danez a adăugat că interacțiunile cu oficialii americani au fost descrise ca fiind „directe, dar constructive”, iar discuțiile au avut loc pentru a evita un „schimb de replici stridente în presă”. „Nu este ușor să gândești inovator atunci când te trezești în fiecare dimineață cu amenințări”, a declarat el, referindu-se la contextul internațional dificil.
### Suveranitatea Groenlandei, subiect de dispută
Un aspect esențial al discuțiilor a fost suveranitatea Groenlandei. Rasmussen a cerut respectarea intereselor teritoriale ale Danemarcei și a specificat că nu există sprijin în rândul populației groenlandeze pentru o intervenție americană. „Vrem să lucrăm cu prietenii și aliații noștri americani, dar cooperarea trebuie să fie una respectuoasă”, a subliniat ministrul de Externe.
La conferința de presă, Rasmussen a evidențiat că Danemarca consideră inacceptabile ideile care nu respectă integritatea teritorială a Regatului. De asemenea, el a afirmat că nu ar trebui să se discute despre o posibilă independență a Groenlandei, deoarece aceasta ar putea afecta dreptul la autodeterminare al poporului groenlandez.
### Reacțiile din teren: Proteste și reacții publice
În acest context, un protest a avut loc în fața ambasadei Statelor Unite din Copenhaga, unde participanții au fluturat steagul Groenlandei, solicitând ca insula să rămână sub controlul groenlandezilor. Mesaje precum „Groenlanda aparține groenlandezilor” au fost auzite în timpul manifestației.
Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a adus în discuție importanța unității naționale în fața amenințărilor externe. „Acum nu este momentul să ne jucăm cu dreptul nostru la autodeterminare”, a subliniat acesta, reiterând sprijinul continuu al Groenlandei față de Danemarca în această chestiune delicată.
În timp ce disputa continuă, oficialii danezi par să fie mai optimiști în urma discuțiilor de la Washington. Delegația a apreciat că întâlnirea cu vicepreședintele JD Vance a decurs „bine”, iar întrebările rămân cu privire la viitorul cooperării dintre cele trei părți.
Statul american continuă să aibă un interes strategic în Groenlanda, fiind considerată o regiune cu resurse valoroase și potențial militar. Între timp, situația rămâne în continuare tensionată, iar viitorul relațiilor dintre Washington, Copenhaga și Nuuk va depinde de capacitatea acestora de a găsi un teren comun, respectând în același timp suveranitatea groenlandezilor.
