De șapte ani, investigațiile realizate de Europa Liberă România au scos la lumină modul în care se cheltuie banii publici, funcționarea instituțiilor statului și, mai ales, consecințele eșecului administrativ. În tot acest timp, constatările sunt clare: fondurile publice sunt adesea gestionate cu lipsă de transparență, iar sistemul administrativ suferă de probleme structurale grave. În lumina acestor dezvăluiri, se conturează o imagine mai clară despre multinaționalul mecanism de factură publică și despre vulnerabilitățile sale.
De la fonduri europene la cheltuieli locale
De-a lungul anilor, s-au detectat abuzuri și nanopracțiuni în alocarea și utilizarea fondurilor europene și naționale. În mediul local, de exemplu, aceste fonduri au fost adesea folosite pentru proiecte care nu și-au atins scopurile, fie pentru că s-au furat, fie pentru că au fost gestionate ineficient. La nivel central, instituțiile precum Ministerul Dezvoltării sau Agenția Națională pentru Achete Publice au fost ținta mai multor dezvăluiri de corupție și ineficiență.
De multe ori, documentele și verificările independente au arătat că banii publici se varsă în proiecte fără fundament sau fără o monitorizare strictă. În anumite cazuri, sumele uriașe destinate dezvoltării infrastructurii rutiere sau sociale nu au fost folosite conform destinației, ceea ce ducea la proiecte neterminate sau slab executate. Concluzia? lipsa de responsabilitate a celor care administrează fondurile publice și lipsa de transparență în modul de cheltuire a acestora.
Instituțiile sub lupa controlului și sancțiunilor
Sistemul instituțional trebuie să asigure un control riguros al modului în care se gestionează resursele publice. Însă, în ultimii ani, aceste structuri s-au dovedit slab pregătite sau, uneori, chiar ineficiente. Inspecțiile generale, Curtea de Conturi sau ANI au identificate frecvent nereguli grave în modul în care a fost alocat și cheltuit bugetul.
Problemele par să se reflecte și în numărul redus de sancțiuni aplicate de autorități. Potrivit rapoartelor, multe din nereguli nu au fost urmărite cu seriozitate, iar o parte din ilegalități au rămas nepedepsite. Fenomenul se află în contrast cu aparenta intenție a statului de a combate corupția și de a responsabiliza beneficiarii fondurilor. În plus, legislația adesea nu a fost suficient de dură pentru a limita infiltrațiile corupției în sistem.
În timp ce instituțiile publice invocă lipsa personalului sau a resurselor, specialiștii din sectorul ONG atrag atenția asupra faptului că există o reală nevoie de transparență și de o strategie clară de prevenire a abuzurilor. În octombrie 2022, Guvernul a anunțat introducerea unor măsuri noi pentru creșterea controlului asupra fondurilor europene, însă impactul acestor măsuri va fi vizibil abia după mai multe luni de implementare.
Unul dintre cele mai frecvent semnalate probleme rămâne modul în care funcționează achizițiile publice, perimate pentru riscuri mari de corupție. Anul trecut, doar în domeniul achizițiilor, Curtea de Conturi a stabilit că s-au pierdut aproape 200 milioane de euro din cauza unor licitații netransparente și manipulări ale rezultatelor.
Pe lângă aceasta, o altă problemă constatată este nivelul de implicare al cetățenilor în procesul decizional. În multe cazuri, comunitățile locale nu sunt consultate sau sunt implicate superficial în proiectele care le privesc direct, ceea ce face ca rezultatele să fie adesea nepotrivite sau nepotrivite.
În ciuda numeroaselor inițiative legislative și a măsurilor de control, sistemul încă mai eșuează frecvent în a garanta o gestionare corectă și responsabilă a banilor publici. În ultimii trei ani, ANI a inițiat doar câteva zeci de acțiuni penale în legătură cu abuzuri financiare, iar nu toate au fost finalizate cu condamnări definitive. În același timp, fondurile europene pentru Programul Operațional Regional alocate pentru anul 2023 scad, urmând proiecte în valoare de peste 1,2 miliarde de euro ce urmează a fi implementate până la sfârșitul anului.
