Înfrângerea lui Viktor Orban, sărbătorită în liniște la Ambasada Ungariei din București, a adus un aer discret de schimbare într-o zi mai degrabă dedicată odihnei de Paște. Zeci de votanți au trecut pe la secția de votare, însă cu greu s-a putut obține o reacție la evenimentul politic major.
„Jo napot kivanok”, ar fi fost salutul potrivit pentru o astfel de dimineață electorală, dar discuțiile au fost evitate. Nici președintele secției de votare nu a răspuns la întrebări. Astfel, înfrângerea lui Viktor Orban s-a consumat fără ecou. La poarta ambasadei, liniștea a dominat, departe de dramatismul serii în care Ungaria își schimba conducerea după 16 ani. Nu au existat reacții puternice, semne de nervozitate sau măcar comentarii.
Opt refuzuri și o magnolie
O magnolie impresionantă făcea umbră porții principale a ambasadei. Acolo, oamenii veneau să voteze. Semnul „bejarat”, adică „intrare” conform Google Translate, îi ghida. Magnolia, probabil mai stabilă decât unele guverne din regiune, era obiectul atenției.
Un jandarm relaxat, care asigura paza, a menționat că magnolia ar fi cea mai veche din București, o informație pe care nu a putut să o confirme. Însă, unii trecători au dorit să facă poze cu pomul. Deși votul era important, majoritatea votanților nu au dorit să discute.
Din cei 98 de votanți prezenți, opt au refuzat să ofere declarații. Unii au evitat contactul vizual, alții au spus direct „nu”. Tineri probabil vorbeau maghiară, limbă pe care jurnalistul nu o înțelegea, dar tonul amintea de ultimele alegeri prezidențiale din România, când se cerea „turul doi înapoi!”
Un observator independent
Unicul om dispus să vorbească a fost Florin Bălțeanu, funcționar public în domeniul cultural, care și-a petrecut prima zi de Paște la ambasadă, în calitate de observator. „Cred că e important să existe observatori la toate alegerile”, a explicat acesta. „Și tocmai fiind Paștele, în România este mai greu să ai observatori azi. Și am zis că, pentru democrație, este important să facem asta”.
Prezența la vot a fost ridicată. Majoritatea celor care s-au înscris pe lista specială au venit să voteze. Au fost persoane de toate vârstele, inclusiv familii cu copii. Discuția a abordat sistemul electoral maghiar, considerat complex. Votul din diaspora este diferit față de cel din România, voturile mergând în circumscripțiile din Ungaria.
„E un sistem foarte complicat”, a adăugat Florin Bălțeanu. Acesta a menționat că un surplus de voturi de la uninominal poate fi transferat la lista de partid. La finalul zilei, Florin a completat procesul verbal. „În procesul verbal de la finalul votului celor ce nu au reședința în Ungaria, erau rubrici pentru observatori, le-am scris că nu am identificat probleme. Căci nu am identificat. Probabil era mai bine să fi știut maghiară, sper să nu fi trecut pe lângă mine ceva aiurea, nu am avut subtitrare”, a explicat acesta.
Cifrele înfrângerii
Pentru cetățenii maghiari cu reședința în Ungaria înscriși la ambasadă, din 109 persoane, au votat 98, iar două voturi au fost respinse. Pentru cei cu reședința în afara Ungariei, în România sunt 206.385 de persoane înregistrate. Datele sunt valabile 10 ani.
La ambasadă, au fost ridicate 133 de plicuri pentru votul prin corespondență, dar au fost depuse 144. Această diferență e explicabilă prin faptul că nu e obligatoriu să votezi unde ridici plicul.
Proiecțiile oficiale, bazate pe numărarea a peste 98% din voturi, au arătat că partidul de centru-dreapta, pro-UE, Tisza, condus de Peter Magyar, a câștigat 138 de mandate. Fidesz a obținut 55 de mandate.
