Parlamentul a avansat amendamente la bugetul pentru 2026, pregătind terenul pentru o implementare parțială a referendumului din București
Joi, comisiile reunite de buget-finanțe ale Parlamentului au adoptat un amendament crucial la legea bugetului pentru anul viitor, ce vizează modul de repartizare a impozitelor pe venit din București. Această decizie marchează un pas important în direcția materializării voinței exprimate de bucureșteni în referendum, organizat în mai 2024, dar păstrează anumite limitări importante legate de domeniul fiscal vizat.
Repartizarea impozitelor și impactul asupra bugetului local
Amendamentul, susținut de deputatul Cătălin Drulă, prevede ca 85% din impozitele pe venit din Capitală să ajungă direct în bugetul Primăriei Generale, urmând să fie ulterior redistribuite către administrațiile de sector. În context, autoritatea locală va avea astfel control aproape complet asupra acestor sume, ceea ce reprezintă o schimbare semnificativă față de sistemul actual, în care o parte importantă din venituri ajunge la bugetul central.
Aceasta vine în urma unui referendum derulat în primăvara anului 2024, în care bucureștenii au fost întrebați dacă doresc ca repartizarea taxelor și impozitelor să fie aprobată de Consiliul General al Municipiului București. În urma votului, aproape 64,39% dintre participanți au spus “da”, înscriind astfel o oficializare a voinței cetățenilor de a avea un control mai direct asupra finanțelor locale. Totuși, amendamentul adoptat joi face distincție între taxele pe venit și cele pe proprietate sau autovehicule, acestea din urmă nefiind vizate pentru redistribuire în cadrul acestei inițiative.
„A trecut un amendament la buget, un prim pas pentru implementarea referendumului pentru București. Doar pe 2026 și doar pentru o parte din venituri. Următorul pas: adoptarea legii inițiate de mine, pentru o soluție permanentă așa cum au votat bucureștenii,” a transmis Cătălin Drulă pe rețelele sociale, subliniind că este vorba despre o măsură temporară, valabilă doar pentru anul viitor.
Contextul legislativ și perspectivele de durată
Această modificare a fost aprobată cu 32 de voturi, într-o ședință pregătită cu pași timizi, dar decidivi, în ceea ce privește autonomia financiară a primăriei capitalei. În același timp, amendamentul a fost făcut în contextul unor dezbateri mai ample legate de legea referendumului din București, care, chiar dacă adoptată în cadrul legislativului, stârnește controverse în privința implementării sale.
O altă etapă importantă în procesul legislativ a fost trecerea tacită a legii inițiate de Cătălin Drulă, anunțată în martie 2026. Deși legea nu a fost dezbătută amendament cu amendament în comisiile parlamentare, termenul de 60 de zile pentru aprobarea tacită s-a scurtat, iar proiectul a fost trimis spre dezbatere în Camera Deputaților. În acest context, fostul lider USR a făcut un apel către partidele de majoritate pentru ca proiectul să fie discutat și votat cu prioritate, pentru a da o soluție legală durabilă pentru finanțele administrației locale din București.
Semnificație și impact pentru administrația bucureșteană
Dacă legislația va fi adoptată în forma propusă și aplicată, Bucureștiul va putea avea o mai mare autonomie în gestionarea propriilor resurse, reducând dependența de bugetul central. Acest lucru ar însemna o schimbare semnificativă în modul în care capitala își administrează propriile venituri, dar și o îmbunătățire a serviciilor și proiectelor administrative, justificate de controlul direct asupra fondurilor.
Însă, având în vedere că măsura este valabilă doar pentru anul următor și pentru o parte din venituri, rămâne de văzut dacă va fi suficientă pentru a crea un precedent solid în relația dintre administrația locală și cea centrală. În același timp, perspectiva unei legi permanente, inițiate de Cătălin Drulă și susținută de majoritatea din Parlament, continuă să fie o țintă pentru ceea ce bucureștenii și-a dorit dintotdeauna: o administrare mai apropiată de realitățile și nevoile capitalei.
Odată cu aceste evoluții, perspectivele pentru autonomia financiară a Bucureștiului par mai clare, însă nu lipsesc provocările administrative și politice care vor decide dacă această reformă va fi cu adevărat durabilă. Discuțiile vor continua, însă, cel mai important, bucureștenii au dat un semnal clar: doresc un control mai mare asupra banilor lor, iar liderii politici par tentați să le răspundă cu măsuri concrete, chiar dacă temporare.
