Rectorul UPT avertizează asupra riscurilor reducerilor bugetare în universități și solicită criterii bazate pe performanță
Universitățile din România se află în fața unor decizii dificile legate de reducerile bugetare anunțate de Guvern, iar rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT) trage un semnal de alarmă cu privire la modul în care aceste măsuri pot influența fundamental calitatea învățământului superior din țară. În cadrul unei declarații acordate postului Radio Timișoara, profesorul Viorel Șerbănoiu a subliniat că o aplicare uniformă a limitărilor financiare riscă să penalizeze universități care, până acum, au gestionat corespunzător resursele, demonstrând eficiență și responsabilitate.
Tăierile de 10% și implicațiile asupra universităților
Guvernul a discutat recent despre reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în învățământul superior, ca parte a unui pachet de măsuri de austeritate menite să limiteze cheltuielile publice. Chiar dacă aceste măsuri sunt prezentate ca fiind necesare pentru stabilizarea bugetului național, reprezentanții mediului academic avertizează că acestea pot avea efecte devastatoare dacă nu sunt gestionate cu discernământ.
Reprezentantul universităților și rectorul UPT a atras atenția asupra riscului de a pune în dificultate universitățile care au adoptat o politică prudentă de administrare și au investit în cercetare și dotări didactice. “O reducere uniformă de fonduri, fără a ține cont de performanță, va discrimina universitățile care s-au străduit să devină centre de excelență,” afirmă Șerbănoiu.
Soluții bazate pe performanță și eficiență, o necesitate
În opinia rectorului, soluția nu constă în aplicarea unor măsuri de austeritate brutale, ci în stabilirea unor criterii de repartizare a fondurilor care să pună accent pe rezultate și pe eficiența în utilizarea resurselor. În acest sens, el solicită autorităților o reevaluare a modalităților de alocare a fondurilor, astfel încât să se asigure că universitățile care performează nu vor avea de suferit, în timp ce cele cu un management deficitar sunt stimulate să-și îmbunătățească activitatea.
“Este nevoie de o abordare care să premieze excelența și să penalizeze ineficiența, pentru că, în cele din urmă, investițiile trebuie să servească calității și progresului în învățământ și cercetare,” explică Șerbănoiu. Potrivit acestuia, astfel de măsuri ar putea ajuta la menținerea standardelor înalte și la consolidarea poziției universităților românești atât în plan național, cât și internațional.
Contextul general al tăierilor și provocările universitare din România
În ultimii ani, finanțarea învățământului superior din România a fost tot mai criticată pentru insuficiență și pentru modul în care resursele sunt distribuite. La nivel național, universitățile s-au confruntat cu provocări din cauza subfinanțării cronice, ceea ce a complicat eforturile de modernizare și de creștere a calității educației.
Anunțul recent privind reducerea cheltuielilor, motivat de necesitatea gestionării deficitului bugetar, a stârnit reacții adverse din partea mediului academic. Rectorii și decanii universităților cer clarificări și condiții de alocare bazate pe performanță, pentru a evita ca măsurile de austeritate să fie un nou obstacol în drumul dezvoltării instituționale.
Ultimele indicații din partea Guvernului nu au clarificat încă dacă aceste reduceri vor fi aplicate în mod uniform sau dacă vor exista excepții. În același timp, universitățile din țară așteaptă cu speranță un dialog constructiv, care să le permită să-și păstreze standardele și să-și continue misiunea de a forma specialiști competenți pentru piața muncii și de a contribui la cercetare.
Într-un peisaj în continuă schimbare, rectorul UPT rămâne ferm în poziția de a promova o abordare echilibrată, în favoarea performanței și a responsabilității. În timp ce perspectivele pentru finanțarea învățământului superior rămân incert, un lucru este clar: înțelepciunea în gestionarea resurselor va fi decisivă pentru viitorul universităților din România.
