Profesorii de medicină, îngrijorați de propunerea de a obliga absolvenții să profeseze în România
Declarație mirată din partea universitarilor medicali după recentele afirmații ale premierului Ilie Bolojan, care a susținut ideea ca absolvenții de medicină, ale căror studii sunt finanțate de la buget și care au parcurs rezidențiatul plătit de stat, să aibă o obligație legală de a lucra pentru o perioadă în țară. Propunerea, departe de a fi un simplu exercițiu de discurs politic, a stârnit deja reacții vehemente din partea comunității academice și profesionale, care consideră inițiativa o abordare limitată și insuficientă pentru a rezolva criza de personal medical din sistemul public.
Reacție din partea universității de medicină din Cluj-Napoca
Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, a fost printre primii lideri universitari care au comentat oficial această inițiativă. Într-un dialog cu Edupedu.ro, ea a exprimat rezervări și chiar scepticism față de măsura propusă, subliniind că forțarea absolvenților să rămână în țară după finalizarea studiilor nu va avea, în mod sigur, efecte benefice pe termen lung.
„Această propunere este aproape o soluție simplistă pentru o problemă complexă. Îi condamnă pe absolvenți să rămână în sistem mai mult din motive restrictive, nu din dorința de a construi o carieră solidă sau de a oferii servicii medicale de calitate. Nu este și soluția firească pentru atragerea și păstrarea medicilor în țară”, explică Buzoianu.
Aceasta adaugă că, în opinia sa, problema principală nu constă în obligațiile impuse, ci în crearea unor condiții mai bune pentru ca tinerii doctori să își aleagă cariera în România. La nivelul universității, se încearcă acum să se găsească metode de a învăța absolvenții să vadă în sistemul public o opțiune viabilă, nu o povară de câțiva ani obligatorii.
Criza personalului medical: o provocare veche și complexă
De-a lungul ultimilor ani, sistemul medical din România s-a confruntat cu o criză acută de personal, în special în zonele rurale și în specializarea de medicină de familie, precum și în anumite specializări precum pediatria sau medicina de urgență. Ministerul Sănătății și alte autorități au încercat diverse măsuri pentru a stimula seriile de medicină să rămână în țară, însă rezultatele au fost, până acum, modeste.
În context, declarațiile premierului Boloian par să fi venit ca un semnal de alarmă, dar și ca o încercare de a găsi soluții concrete. Ideea de a impune o obligație legală pentru tinerii medici este privită însă cu scepticism și de către unii experți, care subliniază riscul de a crea disensiuni și chiar de a descuraja tinerii absolvenți.
„Trebuie găsite abordări inteligente, care să ofere stimulente reale pentru a lucra în sistemul public, nu constrângeri sau sancțiuni explicite”, spune un profesor de medicină, sub anonimat.
Perspective și așteptări
De când a fost lansată ideea, oficialii din domeniu au început să ceară mai multă clarificare legată de intențiile Guvernului și de modul în care se vor aplica aceste măsuri. În același timp, universitățile de medicină și asociațiile profesionale insistă pe necesitatea unor politici durabile, care să asigure astfel de condiții și pentru tinerii medici, încât să aleagă în mod conștient și voluntar să rămână în România.
Pentru moment, orice decizie finală pare departe, însă presiunea publică și reacțiile din comunitatea academică ar putea influența orientarea viitoare a acestor măsuri. În timp ce divergențele persistă, cert este că autoritățile trebuie să găsească o cale de a echilibra interesele sistemului de sănătate cu drepturile și motivația tinerilor profesioniști, dacă vor să soluționeze cu adevărat criza personalului medical în România.
