Succesul companiilor de software din România se lovește frecvent de obstacole neașteptate impuse de autoritățile fiscale, o situație care încetinește dezvoltarea sectorului tehnologic și riscă să pună capăt unei evoluții promițătoare. Această realitate a fost scoasă recent în evidență de Răzvan Rughiniș, profesor universitar la Politehnica București și co-fondator al acceleratorului Innovation Labs, într-un interviu menit să aducă în lumină provocările birocratice cu care se confruntă startup-urile românești din domeniul software.
Birocrația, un dușman subestimat al startup-urilor
De mulți ani, sectorul IT din România se bucură de o imagine vibrantă, susținută de nume internaționale și de un ecosistem local din ce în ce mai matur. Cu toate acestea, în spatele acestui succes aparent, se ascund piedici administrative și fiscale, adesea ignorate sau subestimate de autorități. Răzvan Rughiniș afirmă că unele companii se confruntă cu situații în care, în ciuda performanței și a creativității, sunt blocate sau penalizate din cauza unor măsuri birocratice neadaptate dincolo de contextul economic actual.
„Uneori nu o să vă vină să credeți când vorbim despre companii de software… aceste exemple pozitive ajung adesea să se lovească de obstacole birocratice, care nu doar că întârzie creșterea, dar chiar pot pune capăt unor proiecte inovatoare,” explică Rughiniș. Aceste bariere administrative nu se limitează doar la dificultăți în emiterea documentelor sau la termene complicate, ci adesea implică interpretări rigid-, inutile și lipsa unei flexibilități în regulamentele fiscale.
Impactul asupra dezvoltării tehnologice și a investițiilor
Această situație are repercusiuni directe asupra dezvoltării startup-urilor de software, o ramură în plină expansiune pe plan global, dar vulnerabilă în fața unor proceduri interne greoaie. Birocrația excesivă poate descuraja investițiile străine și poate chiar determina antreprenorii autohtoni să-și mute activitatea în alte țări cu reguli mai prietenoase și mai clare.
Rughiniș remarcă că, deși România a făcut pași importanți spre consolidarea unui ecosistem tehnologic, obstacolele administrative rămân o barieră majoră: „Pericolul cel mai mare este că aceste piedici pot frâna inovația și pot face ca potențialul să dispară înainte de a fi exploatat pe deplin.” În situația în care autoritățile fiscale nu vor ajusta reglementările pentru a favoriza în special startup-urile, perspectivele de creștere pe termen lung pot fi compromise.
Context și perspective
România a avut, în ultima decadă, o creștere semnificativă în domeniul tehnologiei și a serviciilor digitale, fiind considerată unul dintre cele mai promițătoare punch-uri în zona de inovație din Europa Centrală și de Est. La nivel internațional, nume precum UiPath sau Bitdefender au arătat că există talent și potențial, însă succesul acestor companii și dezvoltarea altora noi depind în mare parte de un mediu de business prietenos, în care birocrația și fiscalitatea sunt gestionate cu mai multă flexibilitate și cooperație.
Recent, în contextul lansării unor programe guvernamentale menite să sprijine startup-urile, acesta rămâne un aspect delicat, iar specialiștii subliniază necesitatea unor reforme reale pentru a elimina blocajele și a crea un mediu favorabil inovației.
Cu toate acestea, perspectivele pentru 2023 și în anii următori trebuie privite cu atenție. În timp ce autoritățile anunță măsuri de simplificare, experiența companiilor de software românești indică faptul că în practică aceste schimbări trebuie implementate mai rapid și mai eficient. Doar astfel, sectorul tech din România va putea sa își atingă potențialul maxim și să continue să fie un motor al creșterii economice, atrăgând investitori și talente din întreaga lume.
