Prețurile petrolului au continuat să crească semnificativ luni, tot mai mult sub influența declarațiilor dure ale președintelui american Donald Trump privind Iranul și escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. În timp ce Brent a urcat peste 114 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, specialiștii avertizează asupra unei posibile perturbări grave în traficul maritim și aprovizionarea cu energie în regiune.
Declarațiile dure ale SUA și impactul asupra pieței petrolierei
Președintele Donald Trump a amenințat oficial Iranul cu distrugerea rafinăriilor și a unor urechi energetice dacă Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Hormuz. Într-un mesaj postat pe platforma Truth Social, Trump a declarat că SUA vor „distruge binecuvântatele sale unelte de producție petrolieră” dacă Iranul nu va permite reluarea traficului naval în strâmtoarea esențială pentru comerțul mondial cu energie.
În același timp, într-un interviu acordat Financial Times, președintele american a comparat posibilele acțiuni împotriva Iranului cu intervențiile de la Caracas, sugerând că SUA ar putea prelua controlul asupra industriei petroliere iraniene pentru a-și asigura resursele. Avertismentele în legătură cu prelungirea conflictului, împotriva Iranului și susținerii în rândul grupărilor Houthi din Yemen, au alimentat apetitul pentru risc pe piețele energetice globale.
Creșterea explozivă a prețurilor petrolului și perspectivele pieței
Prețurile pentru Brent și West Texas Intermediate au înregistrat luni creșteri de peste 2%, atingând valori maxime care nu s-au mai înregistrat din martie. Brent, de exemplu, a urcat cu peste 2,07%, fiind tranzacționat la aproape 115 dolari pe baril. Aceasta reprezintă cea mai abruptă creștere lunară din istorie pentru acest indice, cu o majorare de peste 55% în luna martie.
Experții avertizează că această tendință ascendentă ar putea continua în condițiile în care conflictul nu pare să se detensioneze, iar riscul de perturbare a rutelor comerciale din Orientul Mijlociu crește. „Dacă blocajul Strâmtorii Hormuz va dura mai mult, prețurile petrolului vor urca și mai mult, cu posibile consecințe dramatice asupra economiilor globale”, spune economistul Roland Becker.
Escaladarea conflictului și riscurile pentru securitatea maritimă
Conflictul se escaladează pe zi ce trece, cu Yemenul – condus de rebelii Houthi – afirmând că a lansat atacuri cu rachete asupra teritoriului israelian. Acest fapt reprezintă prima implicare directă a Houthi în războiul din regiune, unde sprijinul Iranului pentru grupările armate din Yemen și Liban devine tot mai clar. Într-un mesaj anterior, purtătorul de cuvânt Yahya Saree a anunțat că Houthi a aruncat atacuri balistice asupra obiectivelor militare sensibile din Israel, în sprijinul Iranului și Hezbollah.
Această evoluție a tensionat și mai mult situația, într-un moment în care prețul petrolului a fost deja vulnerabil din cauza riscului de întrerupere a traficului maritim. Potrivit analistului financiar Michael Haigh, sabotajul sau blocajul în Strâmtoarea Bab el-Mandeb, un punct sensibil pentru traficul petrolier între Golful Aden și Marea Roșie, ar putea duce la o reducere a importurilor de până la 5 milioane de barili pe zi.
Specialiștii precizează că orice perturbare majoră în această zonă ar putea duce prețurile petrolului până la 150 de dolari pe baril în aprilie. În plus, întârzierea sau întreruperea traficului în strâmtoare va avea implicații directe asupra fluxurilor globale de energie și comerț, inclusiv asupra Canalului Suez.
Perspective economice și posibili pași de escaladare militară
Pe termen mediu, analiști precum Ed Yardeni anticipează o continuare a scenariului „mai lung și mai înalt” pentru prețul petrolului și ratele dobânzilor globale, în contextul riscului crescut de conflict prelungit. „Blocada Strâmtorii Hormuz poate adânci criza, iar volatilitatea piețelor va rămâne ridicată până când traficul va fi normalizat”, afirmă Yardeni.
În același timp, exista temeri privind o posibilă escaladare militară din partea Washingtonului. Strategii de pe Wall Street avertizează că administrația americană nu exclud o intervenție directă, inclusiv cu forțe militare, pentru a opri Iranul să-și protejeze fluxurile de petrol. O asemenea măsură riscă să declanșeze o reacție rapidă din partea Teheranului, inclusiv atacuri asupra infrastructurii regionale cheie, precum rețelele de transport și depozitele petroliere.
O perturbare a aprofundării războiului și o posibilă intervenție în zona Iranului sau Yemenului ar putea restricționa considerabil exporturile de petrol, agravând criza energetică mondială și înăsprind și mai mult ecuația economică globală într-un context deja tensionat de războiul din Ucraina și problemele economiilor emergente.
