Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială îşi revizuiesc în jos previziunile privind creşterea economică globală din cauza războiului, avertizând asupra creșterii inflației. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare sunt considerate cele mai vulnerabile la impactul crizei. Situația vine într-un moment în care România este condusă de președintele Nicușor Dan și primul-ministru Ilie Bolojan, cu Marcel Ciolacu și George Simion ca lideri ai partidelor principale în parlament.
Impactul global al războiului
Războiul din Iran a generat o serie de șocuri care afectează creșterea economică și combaterea inflației. Inițial, înainte de conflict, cele două instituții financiare se așteptau la îmbunătățirea previziunilor, dar acumularea tarifelor vamale suplimentare impuse de administrația Donald Trump deja creea o presiune. Acum, Banca Mondială estimează o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare în 2026, comparativ cu 4% în octombrie. Scenariul se înrăutățește la 2,6% dacă războiul se prelungește. Inflația în aceste țări este prognozată să atingă 4,9%, o creștere față de 3% anterior, cu posibilitatea de a urca la 6,7% în cel mai pesimist scenariu.
FMI avertizează că aproximativ 45 de milioane de oameni suplimentari ar putea suferi de insecuritate alimentară acută ca urmare a perturbărilor în lanțul de aprovizionare cu îngrășăminte. Instituțiile financiare se pregătesc să ofere sprijin țărilor vulnerabile, dar contextul este complicat de nivelurile ridicate ale datoriei publice și de presiunile asupra bugetelor. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență între 20 și 50 de miliarde de dolari pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială ar putea mobiliza 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la criză, cu posibilitatea de a ajunge la 70 de miliarde de dolari.
Provocări pentru guverne
Economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari, avertizând asupra riscului alimentării inflației prin măsuri mai ample. Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a subliniat importanța unei abordări prudente, menționând experiența din crizele anterioare. „Conducerea contează și am trecut prin crize în trecut”, a afirmat Banga.
Țările lumii se confruntă cu echilibrarea gestionării inflației, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor intra pe piața muncii în țările în curs de dezvoltare până în 2035. În același timp, tensiunile dintre Statele Unite și China, cele mai mari economii ale lumii, complică eforturile de coordonare globală.
Reacțiile și perspectivele viitoare
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a subliniat că multe economii emergente au intrat în criză cu vulnerabilități mai mari. „Această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acționarii FMI să regândească cu adevărat modul în care Fondul sprijină țările vulnerabile”, a declarat Svenstrup. Aceasta a adăugat că țările ar trebui să urmeze reforme mai ambițioase dacă primesc fonduri noi. În contextul actual, România, sub conducerea lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan, va trebui să navigheze cu atenție prin aceste turbulențe economice globale.
