Criza din Orientul Mijlociu riscă să adâncească insecuritatea alimentară pentru zeci de milioane de oameni, avertizează FMI
Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea arunca 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară, cu posibilitatea ca problema să se înrăutățească, a declarat joi directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva. Impactul economic global al crizei este semnificativ și îngrijorător.
Impactul dramatic asupra securității alimentare
Georgieva a menționat că instituția anticipează o solicitare sporită de asistență din partea statelor membre, „undeva între 20 și 50 de miliarde de dolari”, în funcție de evoluția conflictului. Ea a subliniat, totuși, că fără politicile economice solide implementate de majoritatea economiilor emergente, situația ar fi fost și mai gravă. Creșterea prețurilor la energie și perturbările în aprovizionarea cu petrol, gaze naturale și fertilizatori riscă să genereze insecuritate alimentară pentru cel puțin 45 de milioane de persoane.
Acest lucru ar putea duce la un total de peste 360 de milioane de oameni afectați de foamete. Georgieva a avertizat că, chiar și în cel mai optimist scenariu, nu se va ajunge la o revenire clară și rapidă la situația de dinaintea conflictului. FMI urmează să publice marți o actualizare a raportului său privind perspectivele economice mondiale, ce va evalua efectele crizei asupra economiei globale.
Scenarii economice incerte și reacția FMI
Din cauza incertitudinii, raportul va include o gamă de scenarii, variind de la o normalizare relativ rapidă a situației geopolitice până la unul în care prețurile petrolului și gazelor naturale rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp, cu consecințe consolidate. Acest lucru ar putea pune sub semnul întrebării așteptările de inflație ale piețelor și ar putea genera un nou ciclu inflaționist costisitor pentru economiile globale.
Georgieva a recunoscut că, chiar și în cel mai bun scenariu, se preconizează o revizuire în scădere a creșterii economice globale. Efectele nu sunt uniforme în toate regiunile lumii. Țările importatoare de petrol și cele cu venituri mai mici, cu o marjă fiscală limitată, vor fi printre cele mai afectate. Directorul FMI a dat ca exemplu națiunile insulare din Pacific, aflate la capătul lanțului de aprovizionare, care nu știu dacă vor primi energia necesară din cauza acestor perturbări majore.
Recomandările FMI pentru gestionarea crizei
Într-un raport publicat miercuri, Banca Mondială a menționat că țările din Orientul Mijlociu au suportat „un cost economic imediat și sever” din cauza războiului. Se estimează că creșterea economică a regiunii va scădea cu 0,6 puncte procentuale, comparativ cu prognozele de dinainte de război, ajungând la 1,8% în 2026, a adăugat Banca. Georgieva a afirmat că guvernele pot ajuta în diverse moduri, dar trebuie să evite măsuri precum controlul exporturilor sau al prețurilor.
Conform declarațiilor, pe termen scurt, este oportun „să așteptăm și să evaluăm” evoluția situației geopolitice, dar dacă se schimbă așteptările de inflație, băncile centrale trebuie să acționeze ferm, prin majorarea dobânzilor.
