Parcul Tineretului din București se confruntă cu probleme grave în ceea ce privește starea arborilor și siguranța vizitatorilor, conform unui raport de specialitate realizat recent. Studiul indică faptul că aproximativ 15% dintre copacii aflați pe cele 80 de hectare ale parcului necesită intervenții urgentă, iar 5% dintre aceștia sunt în categoria de risc extrem pentru siguranța publică. Aceasta reprezintă un semnal de alarmă pentru autorități, având în vedere vizibilitatea ridicată și popularitatea parcului, dar și faptul că starea de degradare a vegetației devine o problemă acută pentru ecosistemul urban.
Starea de sănătate a arborilor și riscurile în creștere
Studiul, realizat în vara și toamna anului 2025, a fost întocmit de peisagiști și arboriști care au evaluat direct condițiile din teren. Constatările sunt îngrijorătoare: cei mai mulți arbori au o vârstă medie de peste 50 de ani, fiind astfel supuși unui declin fiziologic accentuat. În plus, 15% dintre copaci prezintă probleme de siguranță, iar evaluarea de risc efectuată după standardele internaționale indică faptul că în jur de 10% dintre arbori, adică unul din cincisprezece, sunt în categoria de risc extrem, necesitând intervenții urgente. În aceste condiții, parcul riscă să devină o potențială sursă de accidente pentru public dacă nu se iau măsuri corecte și imediate.
Raportul highlightază și vulnerabilitatea cauzată de monoculturi precum salcâm japonez, pin negru sau dud alb, care sunt mai susceptibile la rățele și stresuri climatice. În cazul unor specii, precum stejarii roșii, s-au înregistrat chiar cedări masive, în fața condițiilor stresante. Dezechilibrul structural și degradarea stratului vegetal, care include peste 18 specii de arbuști, contribuie la fragilitatea ecosistemului. De asemenea, solurile devin compacte și dezbrăcate de viață, ceea ce agravează fenomene precum eroziunea și scad confortul termic al parcului, în special în perioadele secetoase.
Intervențiile și planurile de redresare
Specialiștii subliniază că soluțiile trebuie abordate sistematic, ținând cont de fiecare strat al vegetației, pentru a putea crește reziliența și siguranța mediului urban. Pe termen scurt, adică în primii doi ani, recomandările se concentrează pe eliminarea arborilor cu risc extrem și reducerea controlată a coroanelor celor cu defecte structurale. De asemenea, este esențială refacerea alveolelor de plantare, acoperirea rădăcinilor cu materiale organice și protejarea acestora de factorii externi.
Pentru următorii 2-5 ani, prioritatea devine revitalizarea solurilor prin aerisire sănătoasă, adăugarea de compost și sisteme pasive de irigare, precum și replantări cu specii reziliente, adaptate la condițiile dure ale parcului. În această etapă, se propune și implementarea unui sistem digital de monitorizare al vegetației, care să asigure inventarierea, urmărirea intervențiilor și evaluarea periodică a stării parcului.
Pe termen lung, adică peste cinci ani, planurile includ conservarea arborilor maturi valoroși și extinderea zonelor de pădure naturalizată, cu intervenții minimale. O zonare funcțională a parcului va permite gestionarea diferențiată a spațiilor, în funcție de nivelul de întreținere necesar, în timp ce introducerea deseori a unor „zone de non-intervenție” și coridoare ecologice ar putea contribui la protejarea biodiversității și la menținerea echilibrului ecosistemic.
Perspectiva acestui raport – considerat un model pentru întreaga capitală – subliniază faptul că fără o schimbare de paradigmă în gestionarea parcurilor urbane, nu se va putea asigura nici siguranța cetățenilor, nici biodiversitatea urbană. În vederea implementării acestor recomandări, se derulează și un proiect pilot, menit să transforme Parcul Tineretului într-un veritabil laborator pentru adaptarea orașului la criza climatică. Astfel, parcul nu doar că poate deveni mai sigur și mai verde, ci poate și juca un rol esențial în modelarea politicilor de dezvoltare durabilă pentru întreg Bucureștiul.
