Primele date oficiale arată că, după mai bine de cinci ani din cele șapte alocați pentru absorbția fondurilor europene, România a reușit să absorbi efectiv doar 19,31% din suma alocată, conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Această rată de absorbție ridică semne de întrebare legate de eficiența gestionării fondurilor și de perspectivele pentru următorii ani. În condițiile în care mai sunt aproape doi ani până la finalul ciclului european de finanțare, specialiștii și oficialii politici atrag atenția că este puțin probabil ca România să atingă sumele record vizate.
subiectul fondurilor europene și pregătirile pentru viitor
AUR, prin vocea deputatului Ramona Ioana Bruynseels, exprimă îngrijorări legate de viitorul Cadrului Financiar Multianual 2028-2034. În opinia sa, noile condiții impuse la nivel european privesc un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, concentrat pe tehnologii avansate, apărare și o agricultură restructurată. În schimb, numărul redus de planuri naționale anunțate, cel de 27 față de cele 540 de programe anterioare, creează un risc ca mai multe sectoare, precum agricultura și industria, să fie tratate într-un mod general, fără o abordare specifică.
parlamentarul AUR consideră că România nu dispune de un plan de țară clar definit, ceea ce îngreunează implementarea unor proiecte de amploare în domeniile cele mai afectate. „Cum ne-am putea închipui că ar putea să ducă la capăt un plan privind finanțarea într-un stat în care PSD și PNL sunt partidele experte în detonarea fondurilor europene?”, a întrebat membrul AUR într-o intervenție publică.
Priorități și avertismente pentru guvern
AUR solicită Guvernului României, în special Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, să priorizeze proiectele care aduc beneficii concrete pentru economia și mediul de afaceri local. Deputatul Ramona Ioana Bruynseels subliniază că investițiile în firmele mici și mijlocii sunt esențiale, mai ales având în vedere impactul măsurilor de austeritate adoptate de autorități, care au avut efecte negative asupra IMM-urilor. Acestea sunt cele care, în istorie, au generat creșteri de locuri de muncă și au contribuit la avansarea tehnologică a economiei naționale.
„Fără o schimbare majoră în modul de gestionare a fondurilor europene, România riscă să piardă și mai mult din potențialul de finanțare în următorii ani”, avertizează Bruynseels. În opinia sa, vinovați pentru aceste rezultate slabe trebuie trași la răspundere, iar cei care se fac vinovați de pierderi semnificative în fondurile europene din ultimii ani trebuie să suporte consecințele. Aceasta include, potrivit parlamentarului, „plecarea de la putere a celor implicați în gestionarea deficitară”, fiind vizate partide precum PSD, PNL, USR și UDMR.
România trebuie să-și întărească capacitatea de a valorifica fondurile europene, în contextul în care eficiența administrativă și coordonarea între autorități rămân în topul problemelor nerezolvate. Anunțul făcut de Ramona Ioana Bruynseels pe data de 6 martie 2026, privind nivelul actual de absorbție și perspectivele viitoare, subliniază o situație critică și o nevoie acută de reforme în gestionarea fondurilor europene, pentru a evita un scenariu în care pierderile financiare vor fi din ce în ce mai semnificative.
