Absorbția fondurilor europene în România, la cel mai scăzut nivel din ultimii ani
Ramona Ioana Bruynseels a adus în discuție enorma problemă a absorbției fondurilor europene în România, evidențiind că, după mai bine de cinci ani din cei șapte alocați, rata de absorbție efectivă a fondurilor este de doar 19,31%. Aceasta înseamnă că statul român a reușit să utilizeze doar o proporție extrem de mică din suma totală destinată proiectelor europene. În timp ce alți membri ai opoziției atrag atenția asupra gestionării deficitare, Bruynseels amintește că, din aproape doi ani rămași până la finalizarea actualului cadru financiar, este improbabil să se atingă vreun record de absorbție.
Această situație dezamăgitoare reflectă inabilitatea administrației de a coordona și implementa proiectele europene, dar și lipsa de viziune pe termen lung în ceea ce privește utilizarea eficientă a fondurilor. Se evidențiază o preocupare chiar mai mare pentru perspectivele viitoare, mai ales în contextul pregătirii pentru noul Cadru Financiar Multianual 2028-2034. Reprezentantul AUR remarcă faptul că, având în vedere noile condiții impuse de Uniunea Europeană pentru accesarea fondurilor, perspectiva fondurilor totale de aproximativ 2.000 de miliarde de euro devine tot mai sumbră pentru România.
Riscurile legate de schimbările în politica europeană și reducerea numărului de programe
Un aspect alarmant semnalat de Bruynseels vizează faptul că, în noul cadru multianual, abordarea se va concentra pe doar 27 de planuri de parteneriat, față de cele 540 de programe distincte din prezent. Această schimbare în modul de gestionare a fondurilor aduce cu sine riscuri pentru economia românească. În practică, toate sectoarele importante, cum ar fi agricultura, industria și serviciile vor fi tratate ca un tot unitar, într-un singur plan național, riscurile fiind de a nu fi alocate resursele în funcție de specificul fiecărei domenii.
Lipsa unui plan național coerent devine, în opinia deputatului AUR, o problemă majoră. România nu are la dispoziție un plan de țară pus la punct, iar această situație face dificilă, dacă nu imposibilă, atingerea obiectivelor impuse de noile condiții ale Bruxelles-ului. Întrebarea logică care se ridică este cum poate un stat fără un plan clar și bine definit să gestioneze și să atragă fonduri europene în mod eficient. În plus, perspectiva unei absorbții reduse în următorii ani păstrează o amenințare reală asupra dezvoltării economice și sociale a țării.
Prioritizarea fondurilor pentru mediul de afaceri și amenințarea blocajelor
AUR cere clar și tranșant Guvernului României, în special Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, să se concentreze pe proiectele cu adevărat benefice pentru economia națională. În primul rând, sprijinul trebuie direcționat către mediul de afaceri, în special către IMM-uri, care în ultimii ani au fost principalele motoare ale creșterii economice, creând mii de locuri de muncă și facilitând tehnologizarea industriei.
Deși fondurile europene ar putea fi un catalizator pentru relansarea economică, măsurile de austeritate, susținute de guvern, în mai multe rânduri au fost considerate de opoziție un semn de lipsă de viziune. În plus, acestea ard treptat orice șansă pentru IMM-uri de a se dezvolta în condiții de stabilitate, dar și de a-și păstra locul de muncă.
Deputatul Bruynseels avertizează că fără o schimbare radicală în gestionarea fondurilor europene, România riscă să ia o sumă tot mai mică din bugetele alocate Uniunii. În același timp, ea face apel la responsabilitate, precizând că vinovații pentru pierderile anilor anteriori trebuie să răspundă pentru gestionarea defectuoasă. Aceasta include partidele de guvernare, PSD, PNL, USR sau UDMR, ale căror decizii și acțiuni au fost criticate dur în ultimii ani.
Noile direcții și măsuri au fost discutate în contextul în care, pentru finalul anului 2023, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță că va intensifica eforturile pentru absorția fondurilor, dar lipsa unei strategii clare rămâne un obstacol major pentru atingerea obiectivelor naționale.
