România, mai pregătită ca niciodată pentru un cutremur major, dar încă în alertă privind vulnerabilitățile
România marchează pe 4 martie, zi simbolică în conștientizarea riscurilor naturale, comemorarea celui mai devastator cutremur din istoria recentă. În 1977, seismul care a avut magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a distrus orașe întregi, ucidând peste 1.500 de oameni și rănind mii alții. De peste patru decenii, această tragedie rămâne o amintire vie a cât de nepregătite am fost, dar și o motivație pentru a consolida sistemele de răspuns și prevenție.
Progres și provocări în gestionarea riscului seismic
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, vorbește deschis despre evoluția în domeniu. „România are mult mai mult decât ce a avut în 1977, mai ales la dotare”, afirmă el, subliniind faptul că investițiile masive realizate în ultimii ani, aproape un miliard de euro din 2015 până în prezent, au permis dotarea sistemului de protecție civilă cu resurse moderne, capabile să facă față situațiilor de urgență.
Cu toate acestea, șeful DSU recunoaște că mai sunt pași importanți de făcut, în special în ceea ce privește prevenția. „Pe partea de prevenire s-au făcut pași, dar acestea necesită continuare și sprijin constant. Consolidarea clădirilor, demolări și reconstrucții, toate acestea necesită timp și bani.” În același timp, capitalul investițional i-a permis țării să își crească capacitatea de intervenție, inclusiv în dotarea cu echipamente specializate pentru operațiuni de salvare.
Actualizarea sistemului de alertă și adăposturile civile
Una dintre cele mai recente inițiative vizează modernizarea sistemului de alertare în caz de urgențe. „Sunt în curs de schimbare sunetele și mesajele pentru a fi cât mai clare și eficiente”, explică Raed Arafat. Acesta vorbește despre introducerea alertelor silențioase, pentru situații delicate, cum ar fi riscurile de ordine publică sau situațiile în care divulgarea locației ar putea pune în pericol populația.
În privința adăposturilor civile, situația rămâne în continuare problematică. În România există peste 5.000 de astfel de spații, dar doar o mică parte sunt operaționale sau adecvate pentru situații critice, precum războiul sau alte dezastre. „Majoritatea sunt fie depozite, fie magazine sau zone neconforme, iar doar cam 4-5% pot fi utilizate în mod eficient,” explică Raed Arafat. El menționează eforturile actuale de identificare a unor noi spații, inclusiv parcări subterane recent construite sau alte zone neutilizate, pentru a crește această acoperire.
Pregătiri pentru riscuri nucleare și vulnerabilități persistente
Deși sistemul de răspuns la situații radionucleare s-a îmbunătățit, există încă vulnerabilități, în special în privința pregătirii pentru un incident nuclear. „Exercițiul din 2025 a arătat că, în multe aspecte, suntem pregătiți, dar trebuie tratate vulnerabilitățile descoperite, iar exersarea continuă este cheia,” afirmă Raed Arafat.
În contextul actualului conflict din Ucraina, autoritățile române sunt în alertă pentru a intensifica măsurile de prevenție și pregătire. Deși s-au înregistrat progrese, multe adăposturi civile rămân nefuncționale sau parțial utilizabile, un aspect care necesită atenție urgentă. „Identificăm noi spații de adăpostire, precum parcările subterane, și luăm măsuri pentru a le aduce în stare funcțională conform legislației,” afirmă oficialii.
Este clar că România a făcut pași spre o mai bună gestionare a riscurilor, dar provocările rămân. Investițiile în dotări și actualizarea sistemelor de alertare sunt priorități, însă consolidarea infrastructurii de protecție civilă trebuie continuată, pentru ca în cazul unui dezastru major, reacția să fie prompt și eficient. În schimbările și pregătirile în curs, există o conștientizare clară: în fața riscurilor, trebuie să fim nu doar pregătiți, ci și capabili să reacționăm rapid pentru siguranța fiecăruia dintre noi.
