Proteste de amploare în Iran: Mii de cetățeni cer schimbări în fața unei crize economice acute
Protestele din Iran au escaladat, ajungând în a patra zi de manifestări de stradă, pe fondul unei crize economice severe și al deprecierii fulminante a monedei naționale, rialul. În orașul Fasa, din provincia Fars, un grup organizat de protestatari a încercat să pătrundă în clădirea guvernamentală locală, provocând ciocniri cu forțele de ordine. Conform presei locale, intervenția rapidă a securității a prevenit accesul demonstranților, iar o femeie în vârstă de 28 de ani, considerată liderul mișcării, a fost arestată.
În urma incidentului, trei membri ai forțelor de securitate au fost răniți, iar patru dintre protestatari au fost reținuți. Incidentele violente reflectă tensiunile crescânde din Iran, unde comercianții din Teheran au început protestele ca reacție la prăbușirea rialului, care a ajuns la un minim istoric de 1,42 milioane riali pentru un dolar american. Această problemă economică este amplificată de o inflație de aproximativ 50% și de presiunile externe, inclusiv sancțiunile reimpuse de Statele Unite.
Reacția autorităților față de unrestul civic
Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a sugerat, într-un forum de business din Teheran, că tulburările ar putea fi alimentate de „presiuni externe exercitate de inamicii țării”. El a menționat că asemenea provocări sunt dăunătoare și au fost exacerbated de lipsa de solidaritate internă. Deși autoritățile promit un „mecanism de dialog” pentru a asculta nemulțumirile protestatarilor, procuororul general Mohammad Movahedi-Azad a avertizat asupra unei „răspuns decisiv” la orice tentativă de instabilitate generată de proteste.
Movahedi-Azad a subliniat că manifestațiile pașnice sunt acceptabile, dar orice tentativă de a transforma aceste proteste într-o amenințare la adresa securității publice va fi întâmpinată cu o reacție severă. „Orice încercare de a transforma protestele economice într-un instrument de insecuritate va fi tratată cu o reacție legală proporțională și decisivă”, a declarat acesta.
Cine sunt protestatarii și ce cer aceștia?
Protestele au început cu comercianții din Teheran, dar s-au extins rapid în alte orașe, inclusiv Isfahan și Yazd, unde studenți și tineri au ieșit în stradă pentru a cere soluții la o situație economică zădărnicită. Tohid Asadi, reporter Al Jazeera, a menționat că, deși dificultățile economice sunt prioritatea numărul unu pentru mulți iranieni, există și temeri privind o escaladare a conflictului cu Israelul și Statele Unite, ceea ce pune o presiune și mai mare asupra cetățenilor obișnuiți.
„Protestele pot începe din motive economice, dar se pot transforma rapid într-o expresie mai largă a nemulțumirii față de guvern”, a spus Trita Parsi, vicepreședinte al Quincy Institute for Responsible Statecraft, evidențiind că multă lume nu are încredere în capacitatea autorităților de a rezolva problemele economice. Această dezamăgire și lipsă de încredere în guvern ar putea alimenta o reacție socială mai complexă, pe măsură ce cetățenii continuă să se confrunte cu creșterea prețurilor și o viață din ce în ce mai dificilă.
Pe măsură ce autoritățile par să aibă o reacție contradictorie, cu promisiuni de dialog între protestatari și guvernanți, este evident că nemulțumirile crescânde ale populației sunt generate nu doar de criza economică, ci și de o lipsă de răspuns adecvat din partea guvernului. Acesta se găsește astfel într-o poziție precară, în fața unei furtuni sociale ce se profilează la orizont.
