Joi seara, Piața Universității a devenit scena unui protest care a stârnit controverse și temeri legate de revenirea unor simboluri și hymne asociate extremismului de extremă dreaptă. Mii de persoane au ieșit în stradă pentru a-și manifesta opoziția față de o lege recent adoptată, dar manifestanții au avut și un comportament care a stârnit indignare, în contextul în care au cântat melodii legionare și au adus în discuție simboluri ale Mișcării Legionare, o organizație fascistă care a marcat istoria României interbelice.
Manifestare sub semnul simbolurilor legionare
Imagini și clipuri video surprinse în timpul protestului arată un grup de participanți cântând „Șoim român”, un cântec legionar devenit simbol al cultului lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare. Melodia, interpretată cu boxe, evocă idealuri despre „moartea eroică” și „voinici s-adună cu miile de eroi”, versuri ce trimiteau explicit la sacrificiul pentru liderul și idealurile organizației fasciste. În timpul cântecului, manifestanții au arborat și un frequent salut legionar, iar atmosfera a fost marcată de un sentiment de nostalgie pentru un trecut controversat.
Tensiuni în privința legii anti-extremism
Protestul a fost organizat de Claudiu Târziu, lider al Partidului Acțiunea Conservatoare, și susținut de Grupul parlamentar al AUR, un partid politic cunoscut pentru retorica naționalistă și tendințe populiste. Scenele din Piața Universității au fost impregnate de huiduieli și scandări împotriva legii pentru combaterea extremismului, lege recent adoptată de Parlament care incriminează promovarea și distribuirea materialelor fasciste și legionare, precum și negarea Holocaustului.
Organizatorii și o parte a participanților au susținut că această lege poate deveni un instrument de cenzură, invocând cazul poetului Radu Gyr, o figură controversată care a fost membru al Mișcării Legionare și a fost condamnat pentru convingerile sale. Claudiu Târziu a susținut că manifestația vizează exclusiv „Legea Vexler” și nu promovează extremismul, însă prezența simbolurilor legionare și a melodiei „Șoim român” au alimentat dezbaterile și temerile legate de intențiile reale ale acestor grupări.
O istorie încărcată de antisemitism și violență
Mișcarea Legionară a fost, în mod incontestabil, una dintre cele mai influente și în același timp întunecate organizații din perioada interbelică a României. Fondată de Corneliu Zelea Codreanu, aceasta avea un caracter religios-religios, combinat cu idei anticomuniste, antisemite și antimasonice. În timpul dictaturii și, în special, al influenței naziste, organizația a avut contacte apropriat cu organizația paramilitară nazistă SS, și a participat la o serie de acte violente împotriva oponenților politici și minorităților.
Deși în anii ’30 și ’40 s-au manifestat diverse încercări de a le reduce influența, extremismul legionaro-fascist și ideologia rasistă au persistat în discursul public și în simbolistica folosită de adepți chiar și după decenii. Corneliu Codreanu a fost ucis în 1938, în urma unei tentative de evadare din închisoare, iar conducerea formațiunii a fost preluată de Horia Sima, care a continuat activitatea extremistă inclusiv în timpul ocupației și regimurilor totalitare.
Ce urmează?
Prezența simbolurilor legionare și a hymnelor de hardliner a acutizat controversele la nivel public și politic, iar reacțiile oficiale rămân concentrate pe interzicerea propagandei naziste și fasciste. Între timp, dezbaterea despre limitele libertății de exprimare, cenzură și evitarea glorificării trecutului extrem de violent continuă să fie acută în societate.
Pe fondul acestor evenimente, se apreciază că România va trebui să continue să găsească un echilibru între apărarea valorilor democratice și prevenirea resurgenței unor ideologii considerate de istorie ca fiind periculoase. Tensiunile din Piața Universității subliniază cât de relevantă și dificilă rămâne această problemă, iar următoarele luni vor fi decisive în modul în care autoritățile vor gestiona astfel de manifestări ale trecutului și prezentului extremismului.
