Peste 300 de artiști și profesioniști din industria muzicală, printre care se numără nume de renume precum Tudor Chirilă, Irina Rimes și Loredana Groza, au semnat o scrisoare de protest împotriva unui proiect de Ordonanță de Urgență care ar modifica Legea dreptului de autor. Aceștia își exprimă îngrijorarea că noile reglementări ar putea afecta grav modul în care sunt colectate și plătite drepturile pentru muzica difuzată în spații publice, precum restaurante, hoteluri și baruri.
Scrisoarea, adresată Guvernului și Ministerului Culturii, subliniază riscurile generate de eliminarea gestiunii colective extinse. Această modalitate permite, în prezent, ca drepturile de autor să fie colectate centralizat prin organisme specializate, și, astfel, artiștii care nu sunt membri ai unor astfel de organisme să beneficieze totuși de remunerație. Semnatarii consideră că schimbările propuse nu vor face decât să diminueze veniturile lor.
„Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental, într-o manieră care îi va priva de veniturile ce le revin”, se arată în scrisoare. Conform acestora, Ministerul Culturii justifică modificările prin aplicarea unei directive europene, în timp ce artiștii subliniază că actuala legislație le oferă deja dreptul de a-și gestiona individual drepturile.
Artiștii susțin că eliminarea gestiunii colective extinse ar reduce semnificativ transparența și eficiența în colectarea drepturilor de autor. „Plata drepturilor devine opțională, în practică”, susțin aceștia, argumentând că utilizatorii ar putea declara relații contractuale cu câțiva artiști, eludând astfel obligația de a plăti drepturile pentru întreaga muzică difuzată. „Nu putem fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii”, rezumă situația un artist semnatar.
Gestiunea colectivă extinsă are avantajul că simplifică procesul pentru spațiile care difuzează muzică, acestea putând încheia un singur contract cu un organism de gestiune colectivă. Astfel, se evită birocrația și costurile exorbitante care ar rezulta din necesitatea de a negocia cu fiecare artist în parte. În opinia semnatarilor, un sistem de acest gen este indispensabil pentru a asigura că toți artiștii, inclusiv cei care nu se află în structuri de gestiune colectivă, beneficiază de recompense echitabile.
Ministrul Culturii, Andras Demeter, a reacționat la aceste îngrijorări, afirmând că scopul modificărilor legislative este de a oferi mai multă libertate artistilor în gestionarea drepturilor lor. „Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în multiple moduri, fie direct, fie prin organisme colective”, a declarat ministrul, menționând că aceste modificări vor conduce, în cele din urmă, la o mai mare flexibilitate pentru artiști.
Cu toate acestea, artiștii rămân sceptici față de promisiunile oficialilor. Aceștia solicită păstrarea și reglementarea gestiunii colective extinse, argumentând că nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor. În plus, semnatarii se opun creării unui nou organism comun de colectare, considerând că acest lucru ar genera costuri suplimentare și ar dăuna în continuare intereselor artistice.
Întrebările rămân, iar tensiunea dintre artiști și autorități se amplifică pe măsură ce discuțiile despre noile reglementări continuă. O eventuală modificare a legislației ar putea schimba radical peisajul muzical din România, iar artiștii își propun să facă tot ce le stă în putință pentru a-și proteja drepturile. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în acest context tensionat, dar răsunetul protestului lor este clar: drepturile lor nu ar trebui să fie niciodată compromise.
