Ministerul Apărării a anunțat că proiectul fabricii de drone din România trebuie să beneficieze de actualizare continuă a tehnologiei, cu scopul de a menține avantajul competitiv pe câmpul de luptă. Conform ministrului Radu Miruță, tehnologia dronei ar trebui să fie adaptată și îmbunătățită constant, pentru a evita ca acestea să devină utile doar pentru activități simple, precum spargerea nucilor.
În același timp, Guvernul român explorează oportunități de co-producție în domeniu, în contextul unui proiect de 200 de milioane de euro, lansat de Comisia Europeană. Acordul în privința acestei finanțări, însă, este condiționat de colaborarea cu parteneri ucraineni, ceea ce deschide noi direcții pentru dezvoltarea industriei naționale de drone.
<裏h2>Proiectul de drone din România și parteneriatul cu Ucraina
Ministrul Apărării a explicat că, deocamdată, discuțiile tehnice cu firme ucrainene privind posibilitatea de a produce drone în România au fost inițiate. În săptămâna anterioară, 15 companii din Ucraina au fost invitate pe teritoriul român pentru a purta discuții cu reprezentanții Ministerului Apărării.
„Am început discuții concrete cu Ministerul Apărării ucrainean, pentru că acolo e o chestiune a Guvernului care o să acorde licențe entității private care să vină să producă în România. La Ministerul Apărării am avut discuții cu aceste firme strict pe chestiuni tehnice”, a declarat Radu Miruță.
Ministrul a subliniat că decizia privind firmele românești implicate în proiect nu este încă luată, Ministerul Apărării nefiind responsabil de aspectele economice ale inițiativei. El a precizat că scopul este acela de a evalua specificațiile tehnice ale dronelor propuse de aceste companii pentru a fi utilizate într-un eventual parteneriat.
<裏h2>Implicațiile și viziunea asupra utilizării dronelor
Radu Miruță a detaliat și viziunea sa asupra valorificării potențialului dronelor în sistemul de apărare național. El a menționat că, în special, armata română trebuie să fie implicată mai mult în acest proces, pentru a putea folosi informații obtinute din radare, tancuri și avioane F-16.
„Esențial în anul 2026 este să utilizezi inteligent toate aceste date, din analiza cărora să iei o decizie rapidă. Aceste informații nu sunt de a fi date oricui, aceste informații există la nivelul MApN și eu cred că de acolo trebuie plecat”, a spus ministrul Apărării.
De asemenea, Miruță s-a referit și la posibilitatea ca dronele să fie automate, ridicând altitudinea de apărare a României în puncte strategice, acționând în mod autonom, pe baza unei analize software rapide și precise. Proiectul, estimat să fie finalizat în șase luni, își propune să integreze aceste tehnologii pentru a spori eficiența și reacția rapidă în situații de criză.
„Estimarea mea este undeva la o jumătate de an. Din perspectivă software, lucrurile pot fi făcute mai repede, însă sigur, va dura un pic negocierea parametrilor comerciali”, a menționat oficialul, confirmând un orizont de timp realist pentru implementare.
