Conform Spotmedia.ro: Acțiuni anticorupție la comandă politică? Suspiciuni în spațiul public
Acțiunile anticorupție declanșate de procurori, direcționate brusc asupra unor persoane, companii sau organizații neguvernamentale, ridică întrebări serioase atunci când nu există un context anterior clar, marcat de fapte sau comportamente care indică o încălcare a legii. Astfel de intervenții par adesea artificiale, coordonate politic sau influențate de grupuri de interese puternice, notează spotmedia.ro.
Recent, Cristina Trăilă, secretar general-adjunct al Guvernului, a fost pusă sub urmărire penală de către procurorii DNA Iași. Această instituție a fost condusă anterior de Cristina Chiriac, actualul procuror general, numită în funcție cu sprijinul lui Nicușor Dan. Trăilă este suspectată de complicitate la folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. Ancheta pare să vizeze faptul că milionarul Fănel Bogos ar fi fost primit în cabinetul premierului pentru a discuta despre problemele întâmpinate cu Autoritatea Sanitar-Veterinară, care îi închisese fermele. Totuși, intervenția lui Bogos nu a avut niciun efect asupra deciziilor autorității.
Nominalizări contestate și acțiuni selective
La începutul lunii aprilie, Președintele României a semnat decretele de numire a procurorilor-șefi, inclusiv a Cristinei Chiriac în funcția de procuror general, deși unii dintre aceștia primiseră aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Președintele a justificat decizia prin performanțele profesionale ale candidaților, dar gestul a stârnit suspiciuni. De atunci, Parchetul General, DNA și DIICOT par să acționeze în favoarea unor interese politice, generând șocuri în opinia publică și, posibil, compromițând actul de justiție. Se vehiculează ideea unei colaborări între PSD, magistrați influențați și sistemul juridic, vizând destructurarea PNL și USR, partide care au refuzat colaborarea cu PSD după moțiunea de cenzură.
Investigația împotriva Cristinei Trăilă este văzută ca o nouă etapă în acest sens, având în vedere că presa apropiată PSD a exploatat cazul pentru a critica Guvernul Ilie Bolojan. În același timp, sunt ridicate semne de întrebare cu privire la situații similare, precum cazul Adrian Veștea, implicat într-o afacere de corupție, unde investigațiile par să fie întârziate.
Când acționează justiția: ordine sau presiune publică?
Analiza modului în care procurorii români investighează cazurile de corupție sugerează o acțiune predominant reactivă. În general, investigațiile și procesele penale pornesc după ce informații semnificative ies la iveală, fie prin dezvăluiri de presă, fie prin evenimente cu ecou public. Un exemplu este cazul președintelui CJ Prahova, Iulian Dumitrescu, investigat de DNA în 2024, pe fondul bogăției afișate și al numeroaselor articole de presă ce semnalau nereguli.
De asemenea, investigația în cazul Nordis a început abia după un documentar Recorder, care a expus plângerile a sute de persoane înșelate. Această tendință sugerează că procurorii fie acționează la ordin, fie ca răspuns la o presiune publică intensă. Se pare că în România, procurorii nu se autosesizează în cazurile de corupție, ci așteaptă fie un ordin de la superiori, fie o neliniște publică majoră.
Situația domnului Dominic Fritz, primarul Timișoarei, care s-a confruntat cu tentative de demitere prin intermediul unor procurori, parlamentari PSD și AUR, dar și al unor judecători CCR, este un alt exemplu care subliniază implicațiile politice. Se pare că scopul a fost înlăturarea liderului USR din funcție, deoarece acesta nu a acceptat alinierea la deciziile politice promovate de Nicușor Dan și susținerea unui guvern PSD. Astfel, irosirea resurselor publice și investigarea unor persoane nevinovate în urma unor comenzi politice poate fi, de asemenea, considerată corupție.
Sursa: Spotmedia.ro
