Procesul primar al primarului din Otopeni, din nou blocat de tergiversări judiciare
După mai bine de trei ani de la începutul anchetei DNA, cazul de corupție al primarului Silviu Gheorghe rămâne în impas, marcând un exemplu de blocaj procedural în justiția românească. În ciuda gravității acuzațiilor, judecata nu avansează din cauza repetatelor amânări introduse sub pretextul „lipsa de apărare”, arătând o tendință de tergiversare care riscă să compromită cu totul procesul.
Trei amânări consecutive pentru motive procedural
Tribunalul București a decis, pentru a treia oară consecutiv, amânarea judecării cazului din Otopeni, invocând absența apărătorilor. La termenul din 14 noiembrie 2025, instanța a stabilit prima amânare, după care, pe 12 decembrie, aceeași motivație a fost repetată în fața judecătorilor. Ultimul termen, din 23 ianuarie 2026, a confirmat imposibilitatea continuării procesului, următorul fiind fixat pentru începutul lunii februarie. Această succesiune de amânări pare, totuși, cauzată mai mult de probleme administrative și de lipsa de cooperare a apărătorilor decât de realitatea procesuală.
Începutul procesului, întârziat flagrant
Dosarul a fost inițial trimis în instanță în 2022, însă, din cauza unor proceduralități, a rămas blocat în Camera Preliminară a Curții de Apel București timp de doi ani. În această fază, s-au dezbătut doar legalitatea rechizitoriului, fără a se face vreun pas concret spre judecarea fondului acuzațiilor. În tot acest timp, cazul capătă conotații alarmante, având în vedere gravitatea acuzațiilor și impactul asupra mediului și infrastructurii orașului.
Impactul asupra infrastructurii și mediului
Primarul Silviu Gheorghe, aflat la cel de-al optulea mandat, este acuzat de procurori că a aprobat plăți pentru lucrări fictive, destinate extinderii rețelei de canalizare și construirii unei stații de epurare în cartierul Ferme Nord. Documentele justificative arată că, deși fondurile au fost cheltuite, majoritatea lucrărilor nu au fost realizate, iar apele uzate din Otopeni continuă să se verse netratate în Râul Pasărea, provocând o poluare semnificativă în zona de Nord a Bucureștiului.
Aceasta reprezintă o problemă ecologică majoră, dar și o cauză nerezolvată a administrației locale, în ciuda existenței unor măsuri legale recente de sechestru asupra bunurilor edilului și a altor inculpați. Măsura a fost reinstituită după decizia Curții de Apel din octombrie 2025, aceasta contrazicând o hotărâre anterioară de ridicare a sechestrului, în contextul scandalului de corupție care a zguduit recent mediul juridic și public.
Un paradox administrativ și un impact politic
Sarcina recuperării prejudiciului de peste șapte milioane de euro, estimat doar în cazul primarului, devine o misiune dificilă, având în vedere faptul că Primăria din Otopeni, parte civilă în proces, are reprezentanți în instanță care se află subordonarea directă a inculpatului, ceea ce ridică semne de întrebare despre obiectivitatea și independența în acest proces. În același timp, candidaturile și mandatele repetate ale primarului arată o stabilitate politică neobișnuită în ciuda acuzațiilor grave.
Perspective și provocări viitoare
Cu termenul pentru reluarea judecății programat pentru începutul lunii februarie, rămâne de urmărit dacă acest proces, pe atât de întârziat, va ajunge în cele din urmă la o decizie. În timp ce justiția se zbate să avanseze în cazul unei falsificate infrastructuri publice și a poluării masive, întrebările persistă: până când vor fi respectate procedurile și justiția va putea fi făcută în mod corespunzător? În ce măsură tergiversările vor afecta consecințele pentru inculpați și pentru mediul înconjurător? Cazul Otopeni continuă să fie o ilustrată problematică a administrației locale, a corupției și a lentoarei sistemice din justiția românească, iar evoluțiile următoare vor fi un test crucial pentru transparență și responsabilitate.
