Primăria Capitalei anunță un buget plin de proiecte pentru acest an, dar realitatea cu care se confruntă administrația locală ridică semne de întrebare legate de progresul acestora și de susținerea financiară. Cu planuri de modernizare a infrastructurii, clădirilor publice și transportului public, capitalele încercă să recâștige din strălucirea de altădată, dar realitatea din teren și situația financiară provoacă oarece îngrijorare.
Progrese discutabile în proiectele de modernizare a tramvaielor
Unul dintre cele mai vizibile, dar și cele mai dificile, planuri ale primăriei vizează modernizarea a aproape 50 de kilometri de linii de tramvai. Cu toate acestea, în prezent, au fost finalizați doar 4,5 kilometri, potrivit unei postări recente pe pagina de Facebook a Primăriei Capitalei. În plus, alte 26 de kilometri sunt încă în curs de execuție pe trasee din diferite secțiuni ale orașului, precum Bd. Expoziției, Str. Victor Popișteanu, Str. Dornei sau Calea Călărași. Anunțul oficial menționează că finalizarea acestor proiecte este estimată pentru anul 2029, iar în această perioadă transportul va fi asigurat în continuare de autobuze STB, pentru a nu se întrerupe fluxul de călători.
Contrar așteptărilor, proiectul de prelungire a liniei de tramvai de la Ghencea, esențial pentru decongestionarea traficului, întâmpină întârzieri. Mai mult, comuna a indicat și situația delicată a Pasajului Basarab, dat în funcțiune în 2011, dar care nu a fost niciodată recepționat oficial. Ca urmare, acesta s-a degradat în timp, iar Primăria intenționează să finalizeze procedura de recepție pentru a începe lucrările de întreținere și reparații.
Investiții în infrastructură și clădiri publice aflate în impas
Dincolo de proiectele de transport, Primăria Capitalei și-a propus să investească în alte domenii, precum reabilitarea și consolidarea clădirilor cu risc seismic, modernizarea spațiilor sociale sau conservarea patrimoniului istoric. Printre acestea se numără reabilitarea Palatului Voievodal Curtea Veche, dar și soluții de menținere pentru Arena Națională. De asemenea, se intenționează continuarea lucrărilor pe bulevarde importante, precum Dimitrie Pompeiu, Mihalache sau Lacul Tei.
Totuși, eforturile sunt grav afectate de dificultățile financiare ale Primăriei. Primarul Ciprian Ciucu a avertizat că, dacă redistribuirea bugetului către sectoare va continua în același ritm, Primăria Capitalei s-ar putea confrunta chiar cu falimentul. Primăria a primit pentru începutul anului doar o zecime din bugetul solicitat, adică 317 milioane de lei, comparativ cu suma alocată în anii trecuți, care varia între 400 și 558 milioane de lei. “Primăria Capitalei dă faliment anul acesta, dacă Guvernul va decide să împartă din nou mai mulți bani la sectoare”, a declarat acesta, subliniind că cea mai mare parte a fondurilor merge către salarii, subvenții și plata datoriilor istorice.
Perspective și planuri de continuare
În ciuda aceastei situații delicate, administrația urbană are în vizor continuarea proiectelor de infrastructură și modernizare deja începute. Sunt în plan investiții pentru menținerea obiectivelor precum Arena Națională, dar și pentru reabilitarea Pasajului Basarab, pentru a evita eventuale vulnerabilități legate de siguranța publică. Pe lângă aceste, primăria intenționează să realizeze proiecte noi, precum consolidarea clădirilor cu risc seismic sau reabilitarea străzilor din zone centrale.
Noile planuri includ și extinderea rețelei de termoficare, modernizarea iluminatului public și introducerea de semaforizare inteligentă în mai multe zone ale orașului. În acest context, edilul Ciprian Ciucu a făcut un apel la coaliție și la președintele Nicușor Dan pentru sprijin financiar, avertizând asupra riscului ca orașul să rămână cu resurse limitate pentru investiții cruciale în următorii ani.
Pe măsură ce proiectele avansează în condiții financiare precare, rămâne de văzut dacă Bucureștiul va reuși să își atingă obiectivele de modernizare și infrastructură, sau va rămâne pentru mult timp în etapa investițiilor tease-și progresul. Însă, un lucru e clar: orașul are nevoie de sprijin și resurse pentru a-și face vizibile și durabile aceste schimbări esențiale.
