Consiliul General al Municipiului București a aprobat joi, 2 aprilie, crearea unei rețele de adăposturi climaterice în Capitală, ca răspuns la intensificarea fenomenelor meteo extreme, precum valurile de căldură și perioadele de frig extrem. Inițiativa propune amplasarea acestor spații în zone publice și în proprietatea unor entități private, unde cetățenii vor putea găsi adăpost gratuit în timpul perioadelor de risc.
Rețeaua va fi distribuită echilibrat în toate sectoarele Bucureștiului, cu funcționare în intervalul orar al instituțiilor gazdă. Spațiile incluse vor fi supuse unei evaluări și autorizări din partea Direcției de Mediu, care va analiza criterii precum capacitatea de a asigura confort termic, accesibilitatea și facilitățile existente.
Astfel, vor fi utilizate infrastructuri deja existente, precum biblioteci, muzee, centre culturale, instituții publice sau zone verzi, adaptate pentru a oferi condiții minime de confort, precum temperatură adecvată, apă potabilă și zone de odihnă. Aceste spații vor deveni puncte de sprijin în situații de urgență climatică, fără costuri pentru cetățeni.
De asemenea, rețeaua nu se va limita doar la clădiri administrative publice, ci va include și spații din proprietatea unor companii private, ONG-uri, universități sau instituții religioase. Important este ca acestea să ofere acces liber și gratuit în perioadele în care sistemul este activ. Certificarea acestor spații va fi valabilă pentru trei ani, cu posibilitatea de prelungire.
Inițiativa, susținută de aleșii USR, plasează Bucureștiul în poziția de lider în România în domeniul protecției civile împotriva schimbărilor climatice. Pentru a sprijini accesul rapid și informația actualizată, va fi dezvoltată o platformă digitală cu o hartă interactivă, care va oferi în timp real detalii despre locațiile active și capacitatea lor.
„Este o etapă importantă pentru o capitală care trebuie să se adapteze eficient schimbărilor climatice”, a declarat Bogdan Sabo, consilier USR și inițiator al proiectului, pentru Digi24. El a subliniat că investițiile sunt minime, deoarece infrastructura necesară există deja și poate fi folosită pentru acest scop.
Până la sfârșitul anului 2027, vor fi create aproximativ 80 de astfel de adăposturi în Capitală, potrivit planurilor autorilor inițiativei. Începând cu 2028, fiecare locuitor al Bucureștiului va avea la maximum 300 de metri de locuință un adăpost climateric, asigurând astfel o protecție mai bună în fața extremelor meteorologice.
Gabriela Dinu, co-inițiatoare a proiectului, a afirmat că aceasta reprezintă o măsură naturală de adaptare urbană, specifică unei orașe europene. Ea a făcut un apel către primăriile din sectoare să se implice și să sprijine extinderea rețelei.
Proiectul vine într-un moment în care administrația bucureșteană adoptă măsuri concrete pentru a face față provocărilor generate de schimbările climatice, continuând planurile de dezvoltare a infrastructurii de sprijin pentru cetățeni în condiții meteorologice extreme.
