Primăria Capitalei își propune să devină un oraș mai sigur și mai adaptat la efectele schimbărilor climatice, prin crearea unei rețele extinse de refugii anti-caniculă. În contextul în care România, ca și alte țări europene, se confruntă cu valuri de căldură extremă, administrația locală își asumă responsabilitatea de a proteja populația, în special categoriile vulnerabile, precum vârstnicii, copiii, femeile însărcinate sau persoanele cu afecțiuni cronice. Proiectul, menit să înceapă în curând, vizează înființarea a cel puțin 80 de refugii până la finalul anului 2026, urmând ca numărul acestora să se dubleze până în 2027.
Rețea de refugii interior și exterior: siguranță la îndemână pentru bucureșteni
Inițiativa vizează utilizarea clădirilor deja existente, fără a fi necesară extinderea programului sau a investițiilor majore. În interior, adăposturile vor trebui să asigure condiții optime: temperaturi maximale de 27 de grade Celsius vara, minim 19 grade iarna, aer ventilat, acces la apă potabilă și facilități sanitare. Echipate cu truse de prim ajutor și personal pregătit, aceste spații vor oferi confort și siguranță celor aflați în situație de risc. Terenurile exterioare, în special în parcuri și zone verzi, trebuie să fie pregătite să ofere refugiu în condiții umbrite, cu mobilier urban, surse de apă și răcire activă, pentru a asigura adăpostul în zilele cele mai toride.
„Proiectul propune crearea unei rețele de adăposturi climatice, gratuite, în clădiri publice și zone verzi, care să ofere cetățenilor acces la spații sigure în perioadele de temperaturi extreme”, menționează documentul de aprobare. Astfel, biblioteci, muzee, centre culturale, universități, biserici sau piețe agroalimentare vor deveni o veritabilă rețea de refugii, cu acces facil pentru toți locuitorii orașului.
Finanțare, responsabilități și perspectivă
Deși impactul asupra bugetului municipal este considerat redus, trebuie menționat că responsabili pentru susținerea acestei rețele vor fi, în principal, instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale. Fiecare dintre acestea va trebui să își asume costurile pentru infrastructură, cum ar fi apa potabilă, semnalizarea sau campaniile de informare destinat publicului. În plus, se pregătește și un studiu privind riscurile climatice, finanțat însă din surse nerambursabile și parteneriate cu mediul academic sau ONG-uri, fără alocări directe din bugetul local.
Participarea sectorului privat în crearea rețelei este voluntară și condiționată de respectarea unor reguli clare, precum oferirea accesului gratuit, afișarea siglei și materialelor informative. Excluderea spațiilor comerciale, precum restaurante și cafenele, din rețea, rămâne în vigoare, cu excepția farmaciilor și librăriilor, care pot participa voluntar.
Primăria are ca țintă ca, până la sfârșitul anului 2026, cel puțin 80 de locații să fie în rețea, urmând ca și extinderea să fie rapidă, până în 2028. Prin această inițiativă, autoritățile își doresc ca fiecare bucureștean să aibă în apropiere un refugiu la maximum 10 minute de mers pe jos, o măsură de siguranță menită să reducă mortalitatea și să protejeze populația în fața temperaturilor extrem de ridicate care devin tot mai frecvente.
Pentru administrația din București, acest plan reprezintă un pas esențial în adaptarea orașului la un climat în continuă schimbare. În timp ce investițiile în infrastructură verzi și măsuri de reducere a efectelor insulelor de căldură continuă, rețeaua de refugii anti-caniculă se impune ca o soluție concretă pentru salvarea vieților și crearea unei capitale mai reziliente în fața provocărilor viitorului.
