Din Roma până la București, un singur conflict a schimbat prețul la pompă, a repornit centrale pe cărbune și a readus la lumină o întrebare pe care continentul evita să și-o pună: cât de dependentă este Europa de combustibilii pe care nu îi controlează
O serie de evenimente din ultimele săptămâni au scos în evidență vulnerabilitatea energetică a Europei. Conflictul început în Iran, declanșat de atacurile cu rachete asupra infrastructurii critice, a avut ecou în regiune și a generat schimbări imprevizibile pe piața energetică europeană. De la Roma la București, majorarea bruscă a prețurilor la carburanți și reluarea funcționării centralelor pe cărbune au readus în discuție dependența de resurse externe și lipsa unor strategii clare de securitate energetică.
Impactul conflictului iranian asupra prețurilor europene
Amenințările și atacurile asupra infrastructurii infrastructurii din Iran au avut un efect direct asupra prețurilor la petrol și gaze naturale în Europa. În ultimele zile, costul la pompă a crescut cu peste 15%, influențat de temerile legate de reducerea livrărilor de hidrocarburi din regiune. Acest val de creștere a apărut în timpul în care, inițial, piețele anticipau o stabilizare după perioadele de volatilitate. În plus, atacurile cu rachete au afectat infrastructurile de export și depozitare, punând presiune suplimentară asupra disponibilității resurselor.
Primul impact vizibil s-a resimțit în Italia, unde prețul carburetului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. În același timp, Germania și Franța au anunțat reluarea stocurilor din centrale pe cărbune pentru a compensa lipsa de gaze naturale din regiune, chiar dacă aceste soluții sunt considerate temporare. În București, prețul la carburanți a crescut cu aproximativ 12% într-o singură săptămână, fiind alimentat și de scumpirile de pe piețele internaționale.
Reluarea centralelor pe cărbune și întoarcerea la resursele tradiționale
Criza energetică a readus în atenție centralele electrice pe cărbune, o soluție din ce în ce mai contestată în ultimii ani în contextul preocupărilor ecologice. În România, autoritățile au decis reluarea funcționării unor unități de producție pe cărbune și carburanți fosili, pentru a evita crize ale alimentării cu energie. În același timp, investițiile în energie regenerabilă par să fi fost amânate, ca efect al instabilității geopolitice.
Specialiștii atrag atenția asupra faptului că această dependență de combustibilii fosili importate expune statele europene la riscuri majore. „Europa nu controlază propriile surse de energie, iar criza din Iran a evidențiat această vulnerabilitate. La nivelul țărilor membre, lipsesc strategii coerente pentru reducerea dependenței de resurse externe”, semnalează un analist energetic european.
De altfel, discuțiile politice și economice din ultimile zile au întors în discuție modul în care continentul poate reduce această dependență. Planuri de dezvoltare a energiei regenerabile și diversificarea surselor de import sunt considerate pași esențiali pentru stabilizarea prețurilor și securitatea energetică. Totuși, ritmul de implementare rămâne lent, iar criza actuală a demonstrat limitele politicilor actuale.
În timp ce unele state încearcă să-și reducă dependința de Rusia și alte surse tradiționale, alternativele rămân încă în faza de testare sau necesită investiții pe termen lung. În plus, criza din Iran și tensiunile internaționale de pe scena globală complică și mai mult eforturile de consolidare a securității energetice europene.
Pentru moment, toate indiciile duc spre o perioadă dificilă în care riscul oscilației prețurilor și al crizei energetice persistă. În octombrie 2023, Uniunea Europeană a anunțat că intenționează să finalizeze până la sfârșitul anului un plan național de reducere a dependenței de combustibilii fosili importați, dar timpul rămas până la atingerea obiectivelor este scurt. Până atunci, consumatorii și companiile se vor confrunta cu cresșteri constante ale prețurilor și cu provocări în asigurarea securității energetice.
