Primăria Capitalei se află într-un proces dificil de gestionare a situației blocului din Rahova, afectat grav de explozia puternică din octombrie 2025. Decizia de a relua procesul de intervenție și de a crește prețul lucrărilor a adus în discuție posibilitatea demolării dacă, după multiple încercări, nimeni nu se va îngriji de consolidarea construcției.
Proiecte eşuate și lipsa firmelor interesate
Primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a explicat în cadrul unei conferințe de presă că au fost două licitații pentru refacerea blocului, însă nicio companie nu s-a arătat interesată să participe. În ciuda negocierilor fără publicare și a apelurilor personale, situația a rămas blocată, fiind foarte posibil ca structura de rezistență a clădirii să fie prea afectată pentru intervenții convenționale. „Nicio firmă nu vrea să participe, nu vrea să-și asume. Se pare că structura a fost foarte afectată. Se pare că doar una, două firme din ţară ar avea capacitatea reală de a interveni”, a spus Ciucu.
Primarul a menționat că pentru atragerea interesului, cifra de pe a doua licitație a fost majorată, sperând ca modul de calcul mai atractiv să stimuleze companiile să se înscrie și să își asume riscul lucrărilor de intervenție. În următoarele săptămâni, administrația va afla dacă va exista un răspuns din partea firmelor și dacă vor fi capabile să înceapă procesul de consolidare a imobilului. În cazul în care nici această metodă nu va avea succes, pentru autorități va fi nevoie de o soluție dură: demolarea clădirii și reconstruirea acesteia de la zero.
Demolarea, o variantă tot mai plauzibilă
Decizia de a gândi demolarea vine în contextul în care, în ciuda costurilor și eforturilor financiare, șansele de a reuși reparația blocului sunt tot mai mici. Ciprian Ciucu a recunoscut că, dacă nimeni nu se va prezenta la următoarea licitație, administrația va fi nevoită să ia o decizie dificilă, dar necesară. „Dacă nu se vor mai prezenta la licitaţie, iarăşi mă voi întâlni cu oamenii şi îi voi pune în faţa unei decizii pe care trebuie să o luăm împreună într-un mod participativ. Ce facem? Mai scoatem încă o dată la licitaţie şi amânăm momentul în care blocul să fie demolat, pentru că nu mai poţi să îl ţii, inclusiv amânăm momentul în care să fie reconstruit, sau luăm decizia că asta este, a fost o situaţie de urgenţă, nu îşi mai pot recupera bunurile”, a explicat edilul.
Primăria își asumă că, în lipsa unui interes real din partea firmelor, demolarea ar putea fi unica soluție pentru a evita o situație de criză, mai ales dacă blocul devine pericol public. Autoritățile vor oferi, însă, locuitorilor ocazia să se exprime și să participe activ la decizii, pentru a limita impactul social.
Contextul și perspectivele pentru blocul din Rahova
Această situație extrem de complexă reflectă dificultățile pe care le întâmpină autoritățile în gestionarea situațiilor de urgență în București, în special în zonele cu construcții vechi și vulnerabile. În timp ce unii locuitori își doresc reconstrucția și redobândirea locuințelor lor, lipsa firmelor interesate și creșterea costurilor au înrăutățit perspectiva unui final favorabil.
Deși decizia finală nu a fost încă luată, oficialii spun că, dacă nici măcar după majorarea prețurilor la licitație nu va exista interes real pentru intervenție, drumul spre demolare va fi inevitabil. În această etapă, flagelul construcțiilor vechi, susceptibile la astfel de tragedii, aduce în prim-plan nevoia de o strategie clară de gestionare și de investiții în reabilitarea orașului, pentru a evita astfel de situații care pun în pericol viața oamenilor și integritatea locuințelor.
