Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal, nu a reușit la începutul lunii februarie să-și impună voința în privința schimbării conducerilor filialelor din patru sectoare ale Bucureștiului, dar intențiile sale au zguduit din temelii structurile interne ale partidului, generând reacții și tensiuni persistente. În ciuda faptului că a invocat respectarea noii reguli stabilite la congresul din 2025, menită să sancționeze filialele cu rezultate slabe în alegeri, demersul său a fost întâmpinat cu rezistență și critici din partea colegilor săi de partid.
Efortul de a schimba conducerea filialelor din sectoarele Bucureștiului
Pe data de 2 februarie, în cadrul ședinței Biroului Național Permanent al PNL, Ilie Bolojan a încercat să obțină votul pentru înlocuirea președinților de filiale din sectoarele 2, 3, 4 și 5, precum și a altor șase lideri din restul țării. Conform noii reguli aprobate la congres, președinții filialelor cu performanțe slabe urmau să fie demiși. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor sale, Bolojan nu a reușit să obțină majoritatea necesară celor două treimi din voturi pentru a impulsiona aceste schimbări concrete. În urma acestui eșec, surse apropiate partidului menționau că intenția de a relua votul în ședințele următoare era încă în discuție, dar deciziile definitive au rămas neclare, generând o stare de incertitudine în interiorul formațiunii.
Reacția opoziției interne și criticile la adresa deciziilor discreționare
Intenția lui Bolojan a stârnit reacții din partea unor lideri de prim-plan ai partidului. Claudiu Săftoiu, fost șef al Serviciului de Informații Externe, actualmente consilier local în Sectorul 2, și-a exprimat public opoziția față de această mișcare, catalogând demiterea liderilor de sectoare drept „decizii discreționare” și „nestatutare”. Săftoiu a criticat dur conducerea actuală a filialei Sector 2, susținută de senatorul Monica Anisie, și a acuzat vârful partidului de jocuri politice și sacrificii inutile din partea membrilor, într-un moment de tensiuni interne prelungite. „Dorim o abordare transparentă și echitabilă, nu decizii luate pe ascuns sau din interes personal”, a declarat el.
Președintele PNL Sector 3, Andrei Baciu, de asemenea vizat de demitere, a refuzat însă să ofere o poziție clară, preferând să menționeze doar că „rezultatul votului din 2 februarie a fost clar împotriva președintelui PNL de a ne demite”. În acest context, tensiunile din interiorul partidului se acutizează, iar discuțiile referitoare la strategie și organizare sunt din ce în ce mai aprinse.
Blocajul în conducerea sectorelor și impactul deciziei lui Bolojan
Unul dintre cele mai semnificative incidente a apărut după decizia copiluită de conducere în privința coordonării organizațiilor din sectoarele capitalei. Ciprian Ciucu, recent ales primar general al Bucureștiului, a primit mandatul de la liderul Bolojan pentru a coordona activitatea PNL în Capitală, formulând și propuneri concrete pentru relansarea organizațiilor locale. În decembrie 2025, Biroul Politic Național l-a însărcinat oficial pe Ciucu să analizeze sectoarele 2, 3, 4 și 5 și să vină cu recomandări pentru îmbunătățirea activității, limita finală fiind stabilită pentru sfârșitul lunii ianuarie 2026.
Această decizie a avut efecte imediate, scoțând din joc vechiul coordonator al organizației din Sectorul 1, Hubert Thuma, și consolidând poziția lui Ciucu ca figură centrală în reorganizarea strategică a partidului în București.
Pe fondul acestor schimbări, tensiunea s-a amplificat, iar liderii de segment au fost puși în situația de a alege între loialitate față de deciziile formale și orientarea politică personală. În timp ce Ionuț Stroe, președintele PNL Sector 4, nu a dorit să comenteze oficial, declarațiile și reacțiile din interiorul partidului indică un moment de criză latentă, care trebuie gestionat cu grijă dacă liberalii doresc să nu piardă terenul în fața adversarilor politici.
Toate aceste evoluții conturează o imagine a unui PNL în impas, unde dorința de restructurare conflictuală a fost blocată de rezistența unor lideri locali, iar strategia finală pare departe de a fi clarificată. În următoarele săptămâni, schimbările interne și modul în care liderii vor reuși să găsească un teren comun vor influența decisiv soarta formațiunii în desfășurarea politicii din București și din întreaga țară.
